CNSAS primește răspunsuri de la servicii pe dosarul Mircea Dumitru

Dosarul întocmit de Securitate ministrului Educației, Mircea Dumitru, este reanalizat de CNSAS, procedura fiind într-o etapă preliminară - au fost trimise scrisori către serviciile secrete care dețin arhive ale Securității comuniste și au început să vină răspunsurile, au declarat, pentru Digi24.ro, surse din Colegiul CNSAS.

Reverificarea dosarului lui Mircea Dumitru nu are legătură cu acuzațiile formulate de publicațiile Evenimentul zilei și de Adevărul, care au afirmat că Mircea Dumitru ar fi fost colaborator al Securității în anii 80 sub numele conspirativ Negulescu și că ar fi turnat studenți străini, acuzații respinse de ministrul Dumitru.

Potrivit legii după care funcționează CNSAS, o persoană care este numită în funcții de demnitate publică,chiar dacă are o adeverință care atestă că nu a colaborat cu Securitatea, de fiecare dată când este învestită în Guvern, Parlament sau alte instituții, este verifică de fiecare dată de CNSAS (Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității).

Reverificarea înseamnă două lucruri. Primul se referă la interogarea serviciilor secrete care mai au dosare ale Securității. Serviciile au păstrat o parte din arhiva Securității, sub 10% din totalul dosarelor DSS (Departamentul Securității Statului), care au fost considerate de siguranță națională (între ele aflându-se și dosare operative, adică referitoare la persoane care se află în legătură cu serviciile secrete și după 89). Astfel, la o nouă interogare, serviciile vor stabili dacă pot ceda sau nu CNSAS un dosar pe care să-l scoată din sfera siguranței naționale. Verificarea îi cuprinde pe toți membrii Guvernului, iar Mircea Dumitru se numără printre cei mai noi miniștri, venit odată cu remanierea din vară a Cabinetului Cioloș.

În al doilea rând, reverificarea unui dosar înseamnă cercetarea propriei arhive a CNSAS, aflată în custodia Consiliului. Practic, într-un caz precum cel al ministrului Mircea Dumitru, care a primit adeverință de necolaborare în anul 2007 din partea CNSAS, presupune că se verifică dacă din cercetarea altor dosare (cel mai adesea de persoane urmărite, denumite obiective ale Securității) pot apărea date noi referitoare la persoana căutată. Potrivit surselor noastre, care includ cercetători și membri ai Colegiului CNSAS, până în acest moment, CNSAS nu deține elemente noi, care să fi modificat certificatul din 2007 pe care Mircea Dumitru l-a primit, care atesta neapartenență și necolaborare cu Securitatea.

Documentul de mai sus arată că Securitatea i-a întocmit lui Mircea Dumitru un dosar de rețea, care a fost activ între 1980 și 1986, pe perioada în care actualul ministru era student și apoi membru al comunității academice de la Facultatea de filozofie-istorie a Universității București.

Un dosar de rețea se constituia în două cazuri. Pe de o parte, fiecărei persoane care avea vreun tip de colaborare cu Securitatea (informator, colaborator, rezident sau gazdă de casă conspirativă). Pe de altă parte, dosarul de rețea le era întocmit și candidaților la recrutare, adică acelor persoane pe care ofițeri de Securitate îi urmăreau o vreme, de cele mai multe ori fără ca respectivele persoane să știe, și pe care, când îi considerau apți, le înaintau propunerea de colaborare. Au fost cazuri în care candidatul la recrutare să nu fi prezentat încredere până în final sau care să fi refuzat recrutarea. Și în aceste ultime cazuri, oamenii aceștia figurează în arhivele Securității cu dosar de rețea.

Potrivit informațiilor din mai multe surse, dosarul ministrului Mircea Dumitru cuprinde un singur angajament de colaborare cu Securitatea. În 2007, când i-a fost prezentat, odată cu evaluarea cerută de Civic Media, Mircea Dumitru nu l-a recunoscut ca fiind semnat de el și s-a trecut la o expertiză grafologică, al cărei final a fost că semnătura i-a fost falsificată.

Pe de altă parte, o parte dintre sursele interogate pe acest subiect au afirmat că un dosar de rețea ținut activ de către Securitate vreme de șase ani, fără nicio formă de colaborare, ar fi un caz extrem de rar.

Din 2007 și până acum, Legea deconspirării fostei Securități și a accesului la propriul dosar s-a modificat, după ce Curtea Constituțională a admis o solicitare a lui Sergiu Andon, avocatul lui Dan Voiculescu, cel care fusese deconspirat de CNSAS ca turnător la Securitate și al propriilor rude, sub numele de cod Felix. 

Din 2008, Legea după care se deconspiră colaborarea cu Securitatea are câteva modificări importante - nu Colegiul CNSAS dă verdictele de colaborare, ci instanța. Nu se mai poate vorbi despre Poliția Politică a regimului comunist, brațul înarmat al Partidului Comunist care a terorizat și anihilat orice gest de disidență sau de opoziție până în 89.

Așadar, o nouă evaluare a unui dosar analizat  în umă cu 10 ani presupune  apariția sau nu a unor informații noi de la serviciile secrete sau de la CNSAS (custozii arhivelor Securității). Mai înseamnă că dosarul este prezentat de CNSAS instanței, care se pronunță. Potrivit noii legi, un colaborator al Securității comuniste este doar acela care a făcut două lucruri (nu doar unul, ci pe amândouă) - a denunțat acțiuni sau atitudini ale oamenilor împotriva orânduirii comuniste și a încălcat drepturile omului.