Premierul desemnat Dacian Cioloş a depus azi la Parlament lista cu miniștrii propuși pentru cabinetul său și programul de guvernare. Din echipa lui Cioloș fac parte foști miniștri USR din Guvernul Cîțu, dar și nume noi. Premierul desemnat a spus că este un program de guvernare dur, cu măsuri imediate pentru criza sanitară și pentru criza energetică.
ACTUALIZARE 11.40 Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat luni că a depus lista cu miniştri şi programul de guvernare la Parlament. El spune că este nevoie de un executiv capabil să îşi asume măsurile dificile care urmează şi că aşteaptă ca partidele să voteze acest Cabinet.
„Avem nevoie, în cazul în care acest guvern trece, de oameni care să răspundă rapid nevoilor politice şi care să îşi asume măsurile dificile care urmează. Noi suntem pregătiţi să ne asumăm aceste măsuri dificile. Din păcate, suntem într-un moment în care nu ne mai putem permite să pierdem nicio secundă. Avem nevoie de un executiv capabil să îşi asume în fiecare minut deciziile necesare şi să poate să acţioneze imediat”, a declarat Dacian Cioloș.
El a spus că programul propus poate părea dur, dar este necesar.
„Programul de guvernare pe care l-am propus poate să pară dur, dar e necesar, pentru că în situaţii excepţionale e nevoie şi de măsuri excepţionale. Ne vom concentra pe priorităţile evidente în momentul de faţă, avem nevoie de soluţii şi de măsuri imediate pentru criza sanitară. Deja e prea târziu şi vedem că mor zilnic oameni, zilnic sute de oameni, şi trebuie în acelaşi timp să ne pregătim pentru criza energetică ce poate să lovească puternic oamenii în această iarnă”, amai afirmat Cioloş.
Întrebat de jurnaliști, el a spus că speră să obțină mai mult de 80 de voturi, câți parlamentari are USR.
Birourile permanente urmează să se întrunească pentru a stabili data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi a listei guvernului.
Fiecare candidat pentru funcţia de ministru va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţă comună.
Știrea inițială
Biroul Naţional al USR şi Comitetul Politic al partidului au aprobat duminică lista membrilor guvernului propuşi de Dacian Cioloş şi programul de guvernare.
Prim-ministru - Dacian Cioloș
Ministerul Finanțelor - Dragoș Pîslaru
Ministerul Afacerilor Interne - Alin Stoica (fost prefect al Capitalei)
Ministerul Afacerilor Externe - Dan Barna (fost viceprim-ministru în Guvernul Cîțu)
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - George Cățean
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Mihai Goțiu
Ministerul Justiției - Stelian Ion (fost ministru în în Guvernul Cîțu)
Ministerul Apărării Naționale - Nicu Fălcoi
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului - Claudiu Năsui (fost ministru în în Guvernul Cîțu)
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - Cristian Ghinea (fost ministru în în Guvernul Cîțu)
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Ionuț Moșteanu
Ministerul Energiei - Cristina Prună
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - Cătălin Drulă (fost ministru în în Guvernul Cîțu)
Ministerul Muncii și Protecției Sociale - Oana Țoiu
Ministerul Sănătății - Ioana Mihăilă (fost ministru în în Guvernul Cîțu)
Ministerul Culturii - Iulia Popovici
Ministerul Tineretului și Sportului - Tudor Pop
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - Monica Berescu
Ministerul Educației - Corina Atanasiu
Programul de guvernare USR
USR a finalizat și programul de guvernare, pe care îl va prezenta azi în Parlament.
Programul de guvernare USR poate fi citit aici:
Program_de_Guvernare_17-Oct-2021
În domeniul infrastructurii de transport, programul USR propune o reformă a sistemului de taxare în ceea ce priveşte utilizarea infrastructurii rutiere pe principiul "poluatorul plăteşte" pentru vehiculele de tonaj greu poluante, potrivit Agerpres.
De asemenea, are în vedere şi adoptarea unei Strategii naţionale privind siguranţa rutieră şi a pachetului legislativ aferent, precum şi implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre.
Se doreşte reducerea cu 25% a numărului de victime rezultate din accidente în trafic; reducerea cu 45% a numărului de puncte negre de pe reţeaua de drumuri naţionale; instalarea a 1.000 de sisteme de verificare a vitezei, 300 de radare mobile şi 500 de camere video, până în trimestrul IV, 2024, pentru creşterea controalelor de aplicare a limitelor de viteză şi respectarea regulilor de siguranţă rutieră.
Alte reforme incluse în programul de guvernare în domeniul infrastructurii de transport vizează creşterea atractivităţii transportului pe calea ferată prin creşterea ponderii materialului rulant nou achiziţionat sau modernizat (cu până la 35%) pentru un randament maxim şi creşterea numărului de pasageri; integrarea transportului naval cu alte moduri de transport şi creşterea cu 15% până în anul 2026 a transportului de mărfuri pe Dunăre.
Nu în ultimul rând, documentul prevede creşterea capacităţii administrative pentru derularea proiectelor, accelerarea investiţiilor şi eficientizarea cheltuirii banului public prin: întărirea funcţiei de strategie şi monitorizare a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii; operaţionalizarea CNIR şi reorganizarea CNAIR; reorganizarea companiilor din subordinea MTI, precum CNCF CFR SA, SNTFC CFR Călători, Metrorex, TAROM, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti; întărirea instituţiilor cu atribuţii de control precum ISCTR, RAR, ARR, AFER, AIAS, AACR; implementarea de măsuri pentru reducerea pierderilor şi creşterea încasărilor; creşterea gradului de digitalizare atât în activitatea operaţională curentă, cât şi în interacţiunea cu publicul.
Editor : B.P.
