Când ar putea intra în vigoare modificările la Codul de procedură penală

Într-un ritm alert, majoritatea PSD-ALDE, sprijinită de UDMR și minoritățile naționale, a trecut prin Camera Deputaților - Comisia specială și plen - sute de modificări la Codul de procedură penală. Uitându-ne la graba în care s-au desfășurat discuțiile în Comisia condusă de Florin Iordache și la modul în care s-a forțat, luni, votul în plenul Camerei, este evident că majoritatea PSD-ALDE și-ar dori ca toate modificările să intre în vigoare cât mai repede. Totuși, dacă ne uităm la ce se întâmplă cu legile Justiției, orizontul de timp pare îndepărtat.

Proiectul de modificare a Codului de procedură penală a fost înregistrat la Senat pe 18 aprilie 2018. Pe 11 iunie, a fost înscris pe ordinea de zi, chiar dacă raportul Comisiei speciale nu fusese adus la cunoștința senatorilor pentru simplul motiv că nu era încă gata. Votul în plenul Senatului avea să se dea pe 13 iunie.

În aceeași zi, 13 iunie, proiectul a fost înregistrat la Camera Deputaților și a fost retrimis Comisiei speciale conduse de Florin Iordache. Luni, 18 iunie, coaliția PSD-ALDE a programat și votul în plen, chiar dacă discuțiile în comisie încă nu se terminaseră. Pentru ca întreaga poveste să se încheie luni, ședința Camerei Deputaților a fost prelungită până după ora 22.00. Proiectul a fost votat de 175 de deputați de la PSD, ALDE, UDMR, minorități naționale, plus un deputat PMP (Adrian Mocanu) și un neafiliat (Remus Borza).

În ciuda grabei, modificările ar putea însă să nu intre prea curând în vigoare. Un exemplu în acest sens îl constituie legile Justiției, care, deși au fost adoptate, tot pe repede-înainte, acum aproape șase luni, nu au intrat încă în vigoare.

De pildă, modificările la Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor:

- Au fost impuse în Parlament de coaliția PSD-ALDE, cu sprijinul UDMR și al minorităților, pe 19 decembrie 2017. Proiectul a fost atacat la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție și de deputații PNL, USR și PMP.

- CCR s-a pronunțat pe 1 martie 2018, trimițând proiectul înapoi Parlamentului pe motiv de încălcare a Legii fundamentale.

- Pe 20 martie, modificările au fost iar votate de Camera Deputaților, iar pe 26 martie, au primit undă verde în Senat, în calitate de Cameră decizională. Proiectul avea să fie, din nou, atacat la CCR, de Înalta Curte de Casație și Justiție și de deputați PNL și USR.

- O a doua decizie a Curții Constituționale a venit pe 19 aprilie, iar verdictul a fost tot de neconstituționalitate.

- Pe 16 mai, majoritatea a votat iar proiectul în Camera Deputaților, iar pe 22 mai, s-a dat votul și în Senat.

- Pe 29 mai, pentru a treia oară, proiectul a fost atacat la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv de deputați PNL și USR. Cele două sesizări figurează pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, 19 iunie, a CCR.

Tocmai din aceste considerente, varianta adoptării unei noi ordonanțe de urgență de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală nu a fost abandonată de liderii PSD-ALDE.

Pe 11 iunie, liderul PSD declara că varianta de a adopta prin OUG modificările preconizate la Codurile penale este una pertinentă, susținând că mai multe legi importante din programul de guvernare aprobate în Parlament au fost întârziate de partidele de opoziţie şi preşedintele Klaus Iohannis prin atacarea repetată la CCR.