Verdictul la Codul de procedură penală, amânat de CCR pentru septembrie

„Sesizăm CCR privind legea de modificare a Codului de procedură penală. Această lege este o adevărată lege a favorizării infractorului, pentru că prin sutele de amendamente pe care le-au formulat cei din PSD-ALDE şi pe care le-au trecut nu veţi găsi nici măcar un amendament care să arate că se preocupă în vreun fel de protejarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale tuturor cetăţenilor de bună credinţă. Critica noastră este una întemeiată (...) Sunt peste 50 de articole care sunt neconstituţionale în forma în care au fost adoptate, sunt neclare, unele dintre ele aproape de necitit. În egală măsură, există cel puţin 25-26 de texte normative care sunt contrarii sau care vădesc un paralelism legislativ sau încalcă legea, cea care reglementează felul în care ar trebui ca noi, cei de aici din Parlament, să legiferăm. Ceea ce se întâmplă este de o gravitate fără precedent. Se pare că îi preocupă în exclusivitate soarta infractorilor din această ţară”, declara Ioan Cupşa.

Totodată, deputatul USR Stelian Ion spunea că decizia Curţii pe acest proiect de lege va fi una dintre cele mai aşteptate, pentru că CCR are ocazia să „taie avântul acestor persoane care doresc să încurajeze infracţiunile şi doresc să îi avantajeze pe infractori”.

„Într-adevăr, în urma unui efort comun efectuat de către USR şi de către colegii din PNL, am reuşit să definitivăm această variantă a contestaţiei la CCR. Va fi una dintre cele mai aşteptate decizii pe care le va pronunţa CCR în perioada imediat următoare, pentru că are această ocazie CCR de a tăia avântul acestor persoane care doresc să încurajeze infracţiunile şi doresc să îi avantajeze pe infractori. Sunt foarte multe argumente pe care le-am adus. Am convingerea că foarte multe dintre ele vor fi încuviinţate şi vor fi acceptate de CCR pentru că multe dintre ele sunt atât de flagrante, încât este absolut imposibil pentru un jurist cu minimă pregătire în domeniu să nu înţeleagă argumentele noastre şă să nu le accepte. E vorba de faptul că nu se poate să retroactiveze aceste prevederi care sunt de procedură, nu sunt norme penale de drept penal substanţial. Este vorba despre faptul că nu poţi să redeschizi procese deja judecate definitv, nu poţi să dai legi cu dedicaţie”, explica Stelian Ion.

Legea a fost atacată la CCR şi de către Înalta de Casaţie şi Justiţie, decizia fiind luată  de magistraţii instanţei supreme în Secţiile Unite.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat de mai multe ori Curtea Constituţională, în ultimul an, cu privire la cele trei legi al justiţiei. 

Legea de modificare a Codului de procedură penală a fost atacată la Curtea Constituţională, în 10 iulie, şi de către preşedintele Klaus Iohannis, tot atunci el sesizând CCR şi asupra modificărilor aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. De asemenea, şeful statului i-a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, în care solicită ca termenul de dezbatere a sesizării să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneţia să poată fi valorificată.

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat în 18 iunie de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.

Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice. În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea „suspiciuni rezonabile”.

Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi „motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. „Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ. „Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul. 

Potrivit unui alt amendament PSD, „după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”. 

Totodată, Comisia specială pentru legile justiţiei a modificat articolul 453 din Codul de procedură penală privind „cazurile de revizuire” şi a introdus un alineat nou care stabileşte când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală. Deputatul USR Stelian Ion afirma că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanţă a dosarului „Referendumul”, în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorul care a soluţionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat şi semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede condiţiile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti. „Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, se arată în modificarea făcută la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedură penală. 

Potrivit unui alt amendament PSD, „după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul îl informează în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”. 

De asemenea, UDMR a propus ca înregistrările de pe camerele de supraveghere şi cele realizate în locurile publice să poată fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind „lovite de nulitate absolută”. De asemenea, „probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cea ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată”. 

Totodată, PSD a propus un amendament care spune că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio şi puse integral la dispoziţiile apărării. Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă. 

„În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia condusă de Florin Iordache. 

De asemenea, o altă modificare prevede că, „dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”. „În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii faptelor şi aflării adevărului în cauză”, se arată într-un amendament al CSM şi adoptat de Comisie.  

Legea 304 privind organizarea judiciară, asupra căreia CCR ar urma să se pronunţe tot miercuri, a fost atacată de mai multe ori la Curte atât de către PNL şi USR, cât şi de către preşedintele Klaus Iohannis, sesizările acestora fiind respinse. 

Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a respins o nouă sesizare a preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. 

De asemenea, Legea a fost respinsă trei ori de Parlament în forma trimisă de şeful statului la reexaminare.

Comisia de la Veneţia a emis, vineri, o opinie preliminară în legătură cu modificările la cele trei legi ale justiţiei din România, formulând o serie de recomandări, între care menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor. Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.