Cine are dreptate în disputa Guvern - Președinție. Precedentul 2008
În scrisoarea trimisă joi premierului Grindeanu, președintele Klaus Iohannis a criticat reducerea alocărilor bugetare pentru instituțiile din domeniul securității naționale și i-a amintit șefului Executivului că, „în baza cadrului juridic actual”, proiectele de buget ale acestor instituții trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de Guvern. Totuși, Cabinetul Grindeanu va aproba, astăzi, proiectele de buget, fără ca acestea să fi fost discutate și avizate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Explicația o putem găsi într-o decizie a Curții Constituționale din 2008.
Actualizare. Ședința de Guvern a început cu o întârziere de patru ore față de ora anunțată, dar pe ordinea de zi nu mai figurează proiectele de buget pe 2017. Acestea vor fi repuse pe masa Guvernului după ședința CSAT, anunțată pentru marțea viitoare.
------
În ședința de Guvern care ar trebui să înceapă la ora 14, Cabinetul Grindeanu urmează să adopte proiectele bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, cu anexele aferente instituțiilor publice centrale. După aceea, proiectele pleacă la Parlament, ele urmând să fie distribuite, tot în cursul zilei de astăzi, comisiilor de specialitate ale celor două Camere.
Cum de ieri până astăzi nu a avut loc vreo ședință a CSAT, continuarea parcursului legislativ pentru proiectele de buget - inclusiv pentru bugetele care vizează instituții din domeniul securității naționale - se produce, evident, în absența vreunui aviz al Consiliului. A încălcat Guvernul Grindeanu legea? Da. Are această încălcare vreun efect? Nu. Are președintele pârghii pentru a forța Executivul să respecte legea? Iarăși nu, după cum reiese dintr-o decizie a Curții Constituționale din 2008.
Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevede, la art. 4 lit. d), că CSAT „avizează proiectele de acte normative inițiate sau emise de Guvern privind (...) propunerile de buget ale instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, alocațiile bugetare destinate ministerelor și serviciilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale”.
Este de la sine înțeles că avizarea ar fi trebuit să intervină înainte ca proiectele să fie adoptate de Guvern, așa cum reiese și din art. 9 alin. 1 al Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: „În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative inițiatorul trebuie să solicite avizul autorităților interesate în aplicarea acestora, în funcție de obiectul reglementării”. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, după cum reiese și din scrisoarea de joi a președintelui Klaus Iohannis, este limpede că Executivul PSD-ALDE a încălcat legea.
Președintele nu poate invoca însă existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și CSAT, după cum a stabilit Curtea Constituțională prin decizia nr. 97 din 7 februarie 2008.
Atunci, magistrații CCR au fost sesizați de președintele Traian Băsescu pe motiv că Executivul condus de Călin Popescu Tăriceanu nu își îndeplinise obligația de a cere avizul CSAT înainte de a aproba unele acte normative, inclusiv o ordonanță ce privea statutul cadrelor militare. Președinția a arătat, în sesizarea depusă atunci, că CSAT a fost împiedicat să-și realizeze atribuțiilor „prin eliminarea acestei autorități de la procesul de decizie stabilit de lege în sarcina sa”. Decizia CCR a fost aceea că Executivul „avea obligaţia de a solicita avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării” atunci când a elaborat actele normative, dar că niciun text legal „nu se referă la avizarea actelor normative inițiate sau emise de Guvern în sensul condiționării emiterii lor numai după obținerea vreunui aviz”.
„Conflictul juridic de natură constituţională există între două sau mai multe autorităţi şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenţă, pozitive sau negative, şi care pot crea blocaje instituţionale. Or, în speţă, nu suntem în prezenţa unui asemenea conflict, ci în prezenţa neîndeplinirii de către Guvernul României a unei obligaţii legale în cadrul unei proceduri de legiferare, şi anume neîndeplinirea obligaţiei de a solicita avizul Consiliului Suprem de Apărare Ţării în legătură cu hotărârile menţionate, care însă nu a afectat procesul legislativ, prin crearea unui blocaj instituţional”, concluzionau magistrații în 2008.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
