Exclusiv Bode, despre situația traficului și consumului de droguri în România: „Nimeni nu trebuie să caute acum vinovați”
Fostul ministru de interne, Lucian Bode, a vorbit, duminică, la emisiunea Briefing de la Digi24, despre situația traficului și consumului de droguri din România. Fostul ministru spune că „situația în care se află România nu e una unică, nicidecum excepțională” și că „prevenția trebuie să fie baza și să înceapă cât mai devreme”. „Nimeni nu trebuie să caute acum vinovați. E nevoie să venim cu soluții pentru că situația în care se află România nu e una unică, nicidecum excepțională”, a mai spus Bode la Digi24.
Liliana Ruse: Aș începe cu problema drogurilor. Ați condus MAI timp de doi ani și jumătate aproape. Cum a ajuns România să devină o piață de consum, dintr-o țară de tranzit? Cum e posibil ca într-un port la Marea Neagră să nu fie confiscat niciun gram de droguri timp de doi ani?
Lucian Bode: România a devenit din țară de tranzit, cu consumatori ocazionali, o țară în care avem foarte mulți dependenți. Problematica drogurilor nu e doar una de aplicare a legii ci și de educație și sănătate publică.
Liliana Ruse: Vorbim de componenta de aplicare a legii.
Lucian Bode: Nimeni nu trebuie să caute acum vinovați. E nevoie să venim cu soluții pentru că situația în care se află România nu e una unică, nicidecum excepțională. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în țările occidentale în urmă cu 10-15 ani, același lucru se întâmplă azi în România.
Liliana Ruse: N-am fi putut preveni situația, uitându-ne la țările occidentale?
Lucian Bode: Ba da. Și soluțiile, în opinia mea, trebuie să vizeze trei paliere – cel al prevenirii, sau al prevenției, cel al combaterii și cel al asistenței pentru victimele consumului de droguri.
Să știți că pe această linie de combatere a traficului de droguri, România joacă un rol extrem de important, iar autoritățile de aplicare a legii din România sunt partenere cu alte autorități din alte state UE și nu numai, reușind să destructureze foarte multe rețele de traficanți de droguri, trimițând după gratii foarte mulți traficanți și consumatori. Dar nu aceasta este soluția singura, cea punitivă. Sunt de acord că legislația trebuie să fie mai aspră. În același timp, eu nu i-aș trimite în zona cazurilor pierdute pe cei care vor să se reabiliteze.
Revenind la portul Constanța, în anul 2021, a doua cea mai mare captură de cocaină din Europa și cea mai importantă din România, vorbim de 1,5 tone de cocaină, valoarea ei de piață fiind de peste 45 milioane de euro, a fost descoperită în portul Constanța. Dar, acțiunile pe care autoritățile de aplicare a legii le desfășoară astăzi, le vom vedea rezultatul peste o lună, trei luni, cinci luni, peste ani. Captura din portul Constanța a fost și o să spun și cum a fost, atât cât pot să spun, descoperită. Ani de zile, a venit din Turcia, a venit în blocuri de marmură, a fost ridicată cocaina, cele 1,5 tone, au fost puse la loc, au lăsat distribuitorul să meargă în toate țările din Europa unde avea dealeri și i-am ridicat împreună cu partenerii europeni pe toți din toate țările de destinație.
Revenind la port, pentru că prea ușor spunem că nu se face nimic. Comparăm Constanța cu Rotterdam – 400 de milioane de tone prelucrate în Rotterdam, Constanța – 70 de milioane de tone. Într-adevăr, peste 700.000 de containere sunt procesate în fiecare an în portul Constanța. Ce trebuie să înțelegem – toate containerele considerate cu risc sunt automat verificate.
Lucian Bode: Nimeni nu trebuie să caute acum vinovați. E nevoie să venim cu soluții pentru că situația în care se află România nu e una unică, nicidecum excepțională. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în țările occidentale în urmă cu 10-15 ani, același lucru se întâmplă azi în România.
Liliana Ruse: Ce înseamnă cu risc?
Lucian Bode: Vin din America de Sud. Spre exemplu, toate containerele care vin din America de Sud în portul Constanța, sunt verificate automat. Pe lege, este o directivă europeană, nu-i rețin numărul, este obligatoriu ca 3% din containere să fie verificate.
Deciziile autorităților române în portul Constanța sunt clare – cele cu risc sunt verificate direct, cele care vin din America de Sud sunt trecute automat prin scanner, si aici aș vrea să revin pentru că statul român are o problemă – e inadmisibil ca într-un port cu 700 de agenți economici și 130 de dane operative în portul Constanța să ai un singur scanner și ăla perimat.
În condițiile în care ar fi nevoie de minim patru și aici autoritatea navală română are această obligație și și-a asumat în fața premierului de atunci, Nicolae Ciucă, să vină să mai achiziționeze încă trei scannere. Un scanner costă 11 milioane de euro – un nimic pentru ce rezultate ar putea să obțină în lupta cu evaziunea fiscală.
Liliana Ruse: Aveți vreo explicație de ce timp de doi ani nu s-a confiscat un singur drog, deduc faptul că n-au venit din America Latină. Dacă veneau din America Latină, imediat erau verificate containerele.
Lucian Bode: Există explicații, în primul rând, aceste capturi record, capturi de tone de droguri nu sunt identificate printr-o testare aleatorie a containerelor, ele sunt rezultatul unor operațiuni care, în ultimii doi ani nu au ajuns la un deznodământ, dar sunt convins, cunoscând că sunt multe acțiuni operative în derulare și în pregătire, veți vedea rezultate în lunile și anii care vor urma pentru că structurile, încă o dată spun, de aplicare a legii, lucrează foarte bine și, la nivel de combatere, în 2022, cred că peste 4 tone de droguri au fost confiscate în România.
Stăm foarte bine, spun eu, la combatere și la destructurarea rețelelor de traficanți, nu stăm la fel de bine, din păcate, la prevenire și, mai mult, la aducerea, recuperarea acestor consumatori pentru societate.
Și despre asta poate că vorbim un pic despre soluții, pentru că toată lumea își dă cu părerea în ultima perioadă – prevenția trebuie să fie baza și să înceapă cât mai devreme, dacă ne uităm la toate datele care sunt publice se refereă la anul 2021 – cele mai mari rate de consum le întâlnim la grupa de vârstă 15-34 de ani.
Acestea sunt statisticile oficiale la nivelul anului 2021. În aceste condiții, lor trebuie să ne adresăm cu, de exemplu, programa școlară, cred că trebuie să fie modificată și să venim cu un set de lecții în care dascăli, medici, psihologi trebuie să le prezinte copiilor.
Și o să vă spun ceva în exclusivitate, apropo de ce trebuie să facă fiecare pe palierul lui, și eu vorbesc acum în calitatea mea de deputat, de vicepreședinte al Camerei Deputaților și de om care are posibilitatea să vină cu inițiative legislative.
Am avut o discuție foarte bună cu doamnele din organizația noastră PNL și la ultima școală politică au lansat un proiect de inițiativă legislativă pe care o să-l dezbatem în perioadă următoare și care sper eu să devină lege, prin care să definim ce pot face copiii în mediul online. Imaginați-vă, și știm cu toții că această supraexpunere la ecrane, boala secolului pot să o numesc...
Liliana Ruse: Asta o să oprească consumul de droguri în școli?
Lucian Bode: Și asta. Păi supraexpunerea la ecrane, în primul rând, nu este un sănătoasă, în al doilea rând, ați văzut că acest mediu a devenit un spațiu în care activitatea infracțională este în floare, inclusiv achiziționarea de droguri. Și nu în ultimul rând, cred că, ați văzut, acolo, în mediul online găsiți un catalizator al comportamentului teribilist.
Liliana Ruse: Pare că din nou ne îndreptăm spre pedepsirea consumatorului și uităm că noi, că statul din care ați făcut parte încearcă să pună presiune mai multe pe familie, pe școală pe părinți. Este dovedit în toată lumea că problema nu este consumul cât traficul. Iar combaterea lui ține integral de autorități.
Lucian Bode: Categoric da.
Liliana Ruse: Eu tot nu înțeleg ce s-a întâmplat în ăștia doi ani în portul Constanța, cu tot respectul pentru activitatea din 2021 când ați făcut acea captură. O posibilă explicație poate să vină chiar de la liderul sindicatului Europol, domnul Andreica, a declarat ce se întâmplă cu poliția de frontieră, cu programul de la vămi în portul Constanța.
Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol: Azi în Portul Constanța, orice persoană poate să intre sau să iasă fără să fie întrebată de sănătate. Dacă un marinar de pe o navă care intră în România vrea să aducă 2 kg de cocaină poate să le aducă fără niciun fel de problemă și să iasă cu ele din port să le vândă la primul comerciant din Constanța.
Ultimele capturi au fost toate realizate pe baza unor informații obținute de alte agenții europene, care luptă împotriva traficului de droguri. Iar autoritățile din România nu au niciun fel de capacitate, nici tehnică, nici operativă de a putea depista cantitățile de droguri care intră în țara noastră.
Portul Constanța este unul dintre cele mai libertine porturi din UE, unde controlul practic nu există. Controlul efectiv vizual al conținutul containerelor și din punct de vedere al verificării cu instrumente de tip scanner, nu există. Putem spune cu certitudine că portul Constanța reprezintă un paradis pentru traficanții de droguri care vor să aducă cantități de droguri în UE.
Lucian Bode: Domnul Andreica face declarații cum ne-a obișnuit, așa, pentru public, dar dacă nu ești avizat, pare că îi dai dreptate și spui că în portul Constanța e raiul infractorilor și se comercializează droguri la tot pasul.
În portul Constanța nu pleacă cine vrea, când vrea, cetățenii străini la care făcea referire, că pot să vină cu un kilogram, cu două kilograme să le vândă, părăsesc nava doar cu acordul autorităților. Sunt două porți pe care pot pleca cei care aleg să părăsească portul.
Sunt verificați, adică nu există să pleci din port și să o iei tu de capul tău. Sunt instituții care au program de la 8 la 16, dar nu pleacă fără acordul autorităților niciun cetățean străin. Sunt două porți pentru cetățeni și doar pe acele pot părăsi portul și dacă riscul să aibă asupra sa droguri de cantitățile acelea, riscă ani grei de pușcărie în România. Cine-și permite să facă... Un marinar care are o carieră să facă un astfel de gest. Dar să faci o afirmație e simplu.
Liliana Ruse: Nu prea riscă pușcărie, dacă stai să te uiți pe dosare, majoritatea sunt pe consum, de-aia spune și domnul Andreica același lucru. Aici consumul e incriminat, traficul mai puțin combătut.
Lucian Bode: Datele sunt publice, câte rețele de traficanți în România au fost destructurate, câte rețele internaționale au fost destructurate.
Liliana Ruse: Și atunci cum am ajuns în situația asta?
Lucian Bode: Așa cum spuneam la început, România se află în situația în care se aflau țările din occident acum 10-15 ani. Da, este o situația îngrijorătoare, vorbim de un flagel, de siguranță națională, dar dacă ne uităm pe toate statisticile europene, suntem la coada clasamentului la nivel european, asta nu înseamnă că nu trebuie să ne îngrijoreze, să fie o problemă de sănătate publică, de siguranță națională și de ordine publică.
Dar instituțiile de aplicare a legii, dar nu doar ele, ci și cele care sunt chemate să fie partenere în acest plan de țară, că trebuie să fie un proiect de țară această luptă cu traficanții de droguri și a reduce numărul de consumatori de droguri în România – educație, sănătate, ONG-uri, toate trebuie să-și dea mâna pentru a atinge acest obiectiv.
Nu e doar treaba unuia – e simplu să zici că e treaba poliției sau a parchetului. Nu, e treaba noastră a tuturor românilor, a tuturor celor care avem responsabilitate în stat, iar eu am această responsabilitate a legiuitorului, de aceea am spus că vom veni cu inițiative legislative care, pe de-o parte, să înăsprească sancțiunile, pe de altă parte să limiteze consumul. Nicăieri nu s-a inventat soluția magică de a stopa consumul, dar putem să limităm consumul.
Liliana Ruse: Ați tot vorbit de autoritățile care sunt chemate să aplice legea și aici nu am cum să nu mă refer la poliție. Ce autoritate are poliția în momentul în care parcă a explodat numărul de cazuri cu polițiști consumatori de droguri, am avut situația aceea de la Caracal, polițiști care se urcă băuți la volan, s-a întâmplat în Popești-Leordeni, despre un polițist la Brașov care vindea droguri în uniforma de polițist.
Lucian Bode: Sunt uscături, ca în orice sistem. Dar de ce să nu vorbim de cei 1400 de salvatori care zilnic salvează peste 1000 de vieți. De ce să nu vorbim de pompierii români care sunt respectați în toată lumea ca salvatori profesioniști care salvează vieți. De ce să nu vorbim de polițiștii, jandarmii, polițiștii de frontieră care apără frontiera României, cea mai întinsă frontieră terestră la nivelul Uniunii Europene, apărăm frontiera Uniunii Europene și o facem foarte bine și am arătat asta în multiplele întâlniri pe care le-am avut cu oficialii europeni. Da, sunt și astfel de uscături, care trebuie eliminate din sistem. Poate fi de școală, poate fi de familie, poate fi de lipsa pregătirii, poate fi de anturaj, sunt multe cauze, dar ei n-au ce căuta în sistem.
Editor : Adrian Dumitru
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
