UPDATE. Angajarea rudelor la cabinetele parlamentare, amânată

Proiectul de lege prin care ar fi absolviți de răspundere senatorii și deputații care și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de august 2013 a fost discutat astăzi, din nou, de judecătorii constituționali. Prima dezbatere asupra propunerii legislative a avut loc la Curtea Constituțională pe 6 iulie, iar verdictul ar putea fi dat pe 11 octombrie. Proiectul, inițiat de deputați PSD și UDMR, a fost aprobat cu unanimitate de voturi de plenul reunit al celor două Camere.

UPDATE. Președintele Curții Constituționale a declarat că o decizie asupra controversatului proiect ar putea fi dată pe 11 octombrie, deoarece magistrații au considerat că este nevoie de studierea dosarului.

Propunerea legislativă, depusă în mai anul acesta de deputații Florin Iordache (PSD), Daniel Florea (PSD) și Marton Arpad Francisc (UDMR), își propune să interpreteze o prevedere (art. 38 alin. 11) din Statutul deputaților și senatorilor, în sensul că aleșii care și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de 21 august 2013 să nu poată fi acuzați de conflict de interese. Argumentul inițiatorilor este că interdicția de a angaja rude sau afini până la gradul al III-lea a intrat în vigoare la 21 august 2013, drept pentru care ea poate produce efecte juridice doar pentru actele încheiate după această dată.

În mai puțin de două săptămâni de la depunerea în Parlament, proiectul a fost avizat de Comisia specială privind Statutul deputaților și senatorilor, iar în alte cinci zile, a fost aprobat de plenul reunit al celor două Camere, fără prea multe dezbateri și cu un vot covârșitor (306 voturi „pentru” și o abținere).

Guvernul Cioloș a avizat negativ proiectul de lege, argumentând printre altele că „soluțiile legislative propuse nu corespund obligațiilor autorităților statului în lupta împotriva corupției instituționale” și că ele „vor afecta negativ imaginea României în procesul de monitorizare a Comisiei Europene prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, cu efecte negative în ceea ce privește fondurile europene și procesul de aderare a României la Spațiul Schengen”.

La rândul lor, reprezentanții Agenției Naționale de Integritate au criticat proiectul arătând că acesta vine în contradicție cu mai multe prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă și penală. „Se creează premisa conform căreia interdicţia de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziţie expresă care să interzică parlamentarilor să-şi angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare şi anume art. 70 din Legea nr. 161/2003”, precizau reprezentanții ANI. Aceștia arătau, totodată, că la momentul respectiv erau pe rolul instanțelor 29 de dosare în care Agenția constatase că membri ai Parlamentului au încălcat prevederile legale referitoare la conflictul de interese.

Exact în ziua adoptării proiectului de lege, după votul din Camerele reunite, președintele PSD, Liviu Dragnea, susținea că este vorba de „un demers nefericit” și sugera că nu a știut despre conținutul și implicațiile proiectului. „Din punctul meu de vedere, îmi asum faptul că nu am fost atent, mi se pare un demers nefericit, nu văd ce efecte poate să aibă, doar subiecte de discuție”, declara Dragnea, pe 22 iunie.

La câteva zile distanță, 99 de parlamentari de la PSD, UDMR și minoritățile naționale au depus o sesizare la Curtea Constituțională, enumerând mai multe motive pentru care proiectul ar trebui declarat ca fiind neconform cu Legea fundamentală.