Anca Dragu, la Digi24: Nimeni nu-şi doreşte o administraţie publică prost plătită şi ineficientă
FOTO Agerpres
„Bugetul aduce politica fiscal bugetară ca motor de creştere economică, ne dorim să creăm încredere mediului de afaceri şi cetăţeanului, bugetul a fost construit având în vedere toate elementele care au ţinut de reduceri fiscale şi creşteri salariale, pentru că ne-am dorit transmiterea unui mesaj de stabilitate pentru cetăţeni şi companii.
Principala plângere a mediului de afaceri era până acum instabilitatea fiscală, companiile nu îşi puteau elabora bugete de investiţii pentru anul viitor sau pe un orizont mediu de timp. Se simţea şi la nivelul cetăţeanului.
Avem un cod fiscal aprobat, care a fost în dezbatere publică pentru o perioadă lungă de timp, mediul de afaceri şi cetăţenii ştiu ce taxe şi impozite îi aşteaptă în 2016, 2017 şi pe mai departe.
Dorim ca cetăţenii să fie în mijlocul sistemului, să aducem servicii mai bune, să conexăm toate bazele de date din interiorul ANAF sau între ANAF şi celelalte instituţii.
Creşterea economică se încadrează pe trendul de creştere a României din ultimii doi ani, ne bazăm pe investiţii publice şi private.
Avem în vedere reforme care să ajute investiţiile – un nou pachet de legi privind achiziţiile publice, au existat aceste practici de amânări de proiecte. În 2016 dorim să ameliorăm situaţia, să implementăm un proces de transparentizare şi să vedem în timp real unde sunt problemele, contractele semnate, să le putem monitoriza şi interveni dacă este cazul.
Guvernul Cioloş îşi doreşte să aloce sume suplimentare în educaţie – avem creştere semnificativă, de 23% faţă de anul precedent, în cercetare – dezvoltare.
Bugetul a fost proiectat în timpul evenimentelor de la Paris – am alocat 1,7% din PIB pentru Ministerul Apărării, nu solicitase sume suplimentare, dar au aceste nevoi.
În ceea ce priveşte salarizarea din sistemul public - reflectă creşterile salariale care au avut loc în 2015 şi se plătesc în 2016 şi creştererea de 10% pentru bugetari, care nu au beneficiat de creşteri salariale din cursul anului.
România are cele mai scăzute venituri publice din UE, 31 – 32% din veniturile publice, faţă de media europeană de peste 40%.
Trebuie să ne ajustăm toate cheltuielile în acest sens, e foarte important să ne gândim ce structură alocăm bugetului şi în ce măsură dorim să plătim mult şi să primim mult sau să plătim puţin şi să primim puţin.
E vorba de o reformă a administraţiei publice, nimeni nu-şi doreşte o administraţie publică prost plătită şi ineficientă. Suntem în cea mai proastă situaţie, administraţia publică trebuie să fie suplă, plătită decent, comparativ cu sectorul privat, nu vrei să ai plecări din sectorul public în cel privat. Dar cel mai important e pregătirea profesională, să accelerăm pe această zonă.
În ceea ce priveşte profesorii şi medicii – salariile în aceste domenii nu sunt unele râvnite, în aceste domenii avem nevoie de o salarizare corelată cu mediul privat, dar să oferim în primul rînd mai multă demnitate acestor meserii. În multe discuţii sunt menţionate ca motive de plecare din ţară condiţiile de muncă, condiţiile improprii, povestea e dincolo de salariu.
Aceste proiect trebuie să continue dincolo de guvernul Cioloş.
În mod corect, în buget am estimat eventualele plusuri şi minusuri - pe primul loc al impactului negativ se află contextul geopolitic şi evoluţiile ţărilor implicate, sunt parteneri importanţi pentru România.
Avem în vedere posibile creşteri de cheltuieli sau reduceri de venituri ca urmare a unor acte normative, avem în vedere riscurile economice din Zona Euro, aici există posibilitatea unei revigorări a creşterii economice sau nu.
În ceea ce priveşte relaţia cu Parlamentul, vreau să merg în Parlament, să fiu acolo să discutăm toate proiectele de acte normative şi colegii mei sunt din ce în ce mai activi în Parlament. Dumnealor au fost aleşi de popor, trebuie să acordăm timp semnificativ în relaţia cu Parlamentul.
Situaţia economică a României este una foarte bună, de invidiat pentru multe state europene, e un lider în privinţa creşterii economice, dar avem două provocări de a muta pe termen mediu creşterea spre investiiţii şi de a impulsiona creşterea potenţială a ţării. Asta ne va duce să ne apropiem de ţările memvre ale UE, vom avea un standard de viaţă mai ridicat.
Politica fiscală poate stimula creşterea economică sau o încurce, să pună gaz pe foc”, a declarat Anca Dragu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
