ANALIZĂ. De ce riscă Dragnea să aprindă tensiunile interetnice

Tot mai multe indicii conturează ideea că actuala conducere a PSD este mai dispusă ca niciodată să facă pe plac UDMR pentru a beneficia de cele 30 de voturi pe care Uniunea le are în Senat și Camera Deputaților. De ce este, însă, atât de vital ajutorul UDMR, când coaliția PSD-ALDE deține, pe hârtie, majoritatea în Parlament, cu 244 de voturi (cu 11 mai multe decât minimum necesar)? Există mai multe motive, iar unul dintre ele ar putea avea legătură cu un plan despre care se vorbește de câteva luni deja, de împingere a ALDE în afara guvernării.

Comisia de muncă din Camera Deputaților, controlată de PSD, a avizat favorabil, în regim de urgență, proiectul UDMR care ar permite extinderea folosirii limbii maghiare, astfel încât aceasta să devină obligatorie inclusiv în toate instituțiile publice din București. Apoi, săptămâna trecută, atât premierul Tudose, cât și șeful PSD, Liviu Dragnea, s-au întrecut în declarații de natură să panseze orgoliile liderilor UDMR și de la Budapesta, orgolii rănite de suspendarea cursurilor Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș, deși unitatea de învățământ fusese înființată, se pare, ilegal.

De ce toate acestea din partea conducerii PSD? Mai ales că, după cum s-a văzut și în iunie, când Liviu Dragnea a mai încercat un acord cu UDMR pentru a se asigura că reușește debarcarea Guvernului Grindeanu, există suficiente voci în PSD care nu văd cu ochi buni toate aceste concesii făcute formațiunii lui Kelemen Hunor?

Pe de o parte, să remarcăm că atât PSD, cât și ALDE se simt amenințate de proiectul politic Ponta-Constantin. Și nu neapărat pentru că fostul premier a anunțat că scopul principal al noii formațiuni este opoziția la PSD și ieșirea din „mlaștină”, ci pentru că Ponta știe destule lucruri despre foștii colegi social-democrați și pentru că mai are încă influență în PSD. Influență pe care o poate folosi pentru a rupe din rândurile social-democrate câțiva aleși, la fel cum încearcă să facă și Daniel Constantin cu ALDE, formațiune al cărei co-președinte a fost.

Pe de altă parte, nu trebuie ignorat un scenariu comentat pe holurile Parlamentului încă din luna iunie: social-democrații ar prefera să împingă ALDE în afara guvernării, iar în locul partidului lui Tăriceanu să fie adus UDMR. De ce? Pentru că Tăriceanu este imprevizibil și nu se mulțumește cu titlul de „anexă” și pentru că nici el, nici ceilalți lideri ai ALDE nu pot sta până în pânzele albe să se uite cum PSD își bate joc de electoratul de dreapta, concepând noi metode de împovărare a firmelor private și ale angajaților acestora.

Să ne amintim, în acest sens, doar două momente. Primul, audierea membrilor Cabinetului Tudose, când reprezentanții ALDE și-au manifestat nemulțumirea față de modificările operate de PSD în programul de guvernare, iar deputatul Varujan Vosganian a transmis un mesaj ferm noului ministru de Finanțe și, implicit, partenerilor de guvernare: „Orice modificare a cotei unice în sensul creşterii impozitării, indiferent cum îi spunem acestei abateri de la cota unică, nu va găsi în ALDE un partener”. A se citi, așadar, coaliția se va rupe.

Apoi, al doilea moment, renunțarea la două dintre măsurile de abia introduse în noul program de guvernare PSD-ALDE: impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate.

Spre deosebire de Tăriceanu și ALDE, Hunor și UDMR par a fi mai „maleabili” în discuțiile economice, în condițiile în care agenda maghiară este dominată de cu totul alte subiecte: extinderea folosirii limbii materne, declararea zilei de 15 martie ca zi națională, arborarea steagului Ținutului Secuiesc, etc.

La fel ca ALDE, UDMR împărtășește și ea ideile PSD de blocare, chiar anihilare a luptei anticorupție (procurorii acuză pe nedrept, liderii politici sunt victime și trebuie apărați în Parlament, etc.), așa că, din acest punct de vedere, PSD nu are de ce să se teamă că înlocuirea ALDE cu UDMR i-ar zădărnici planurile.

Ca să nu mai spunem că, acum, UDMR are față de ALDE mai mulți parlamentari: 30 față de 23 (inițial, ALDE a avut 29 de aleși, dar numărul a scăzut odată cu excluderea grupului Daniel Constantin). Ceea ce ar însemna o majoritate un pic mai confortabilă pentru Liviu Dragnea.

De altfel, tot din perspectiva consolidării forței parlamentare trebuie privite și recentele plecări din PNL. Până acum a plecat senatorul Vergil Chițac, la scurt timp după ce și-a depus demisia europarlamentarul Ramona Mănescu. Și unul și celălalt ar fi, potrivit unor surse, în negocieri cu ALDE. Iar plecările din PNL nu s-ar opri aici, spun alte surse. Încă doi deputați sunt gata să-și dea demisia, iar cel puțin unul dintre ei va merge la PSD.