ANALIZĂ. Cum dădea Tudose de pământ cu ceilalţi miniştri şi cum a intrat sub pământ în cazul Shhaideh-Plumb

A certat miniştri, doi secretari de stat, pe unii chiar i-a ironizat, iar toate astea le-a făcut în direct, în partea publică a şedinţelor de guvern. În mod ciudat, însă, premierul Mihai Tudose a ratat zilele astea tocmai ţintele cele mai consistente. 

"Domnule, până una-alta, eu sunt prim-ministru și eu dispun, da? Cât sunt eu prim-ministru, rămâne cum am stabilit ieri. Vă doresc o zi plăcută", se inflama Mihai Tudose acum trei luni, pe fondul discuţiilor tot mai încinse despre modificările la CAS şi CASS. N-aveai ce-i reproşa premierului, era un punct de vedere corect şi o perspectivă coerentă asupra poziţiei sale în statul român. În plus, din punct de vedere al comunicării publice, se impunea la modul absolut o asemenea declaraţie de principiu, întrucât venise pe o funcţie suspectată a fi rezervată doar marionetelor. Cunoaşteţi detaliile, nu mai intrăm în ele. 

Cert este că, în scurtul interval de când a ajuns şeful Executivului, Tudose a încercat să dea acelei declaraţii de principiu şi unele confirmări în practică. 

Şedinţele de guvern sunt o mostră vie în acest sens. În cele câteva minute destinate şi publicului, discuţiile lui Tudose cu unii miniştri căpătau aerul unui reality show în care respectivii şefi de ministere erau mustraţi LIVE. 

Mai jos, câteva exemple: 

*Către ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc: "Domnule, dați-mi voie să nu vă cred. Nu mai am pic de încredere în ce-mi spuneți pe tema asta. (...) Mulțumesc. Vom avea și o altă discuție, personală, pe tema asta, poate și cu domnii manageri de acolo. El (managerul Tarom - n.r.) și-a luat leafa în fiecare lună, nu? Și-a luat-o, nu? Am înțeles. Și noi, toți aștia din sală trebuie să plătim 104 milioane pierderea de la Tarom... Pe leafa lui. E în regulă”. Aici, însă, vă invit să citiţi tot dialogul Tudose-Cuc. E savuros, iar premierul în formă.

*Către ministrul Sănătăţii, Florian Bodog: "Faptul că aţi verificat doar cinci vinovaţi, eu cred că este doar un slab început. Nu trebuia să moară nişte oameni, nişte copii şi să ne enervăm toţi pentru a descoperi că ceva nu merge. Cineva trebuia să vadă din timp că nu merge, domnule ministru (...). Nu vă opriţi cu vaccinarea la cazurile de jos, fiindcă nici premianţii nu sunt acolo pe unde ar trebui să fie". 

Alt dialog Tudose-Bodog: "Nu se poate așa ceva! Înțeleg că vaccinurile le avem, dar nu reușim să mergem cu ele la destinatari". Recomand, însă, lectura întregii discuţii dintre premier şi ministru.

*Către secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Rareş Trişcă. „Nu daţi din cap, domnule secretar de stat, atât de amplu, aşa, că nu sunt foarte de acord cu ce aţi scris acolo şi s-ar putea să plecaţi acasă înapoi!" Obiectul discuţiei: înfiinţarea a două comitete interministeriale.

*Către secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ninel Cercel, cu ricoşeu chiar spre ministru, acelaşi Răzvan Cuc: "Eu vă spun foarte sincer. În primele 12 ore de la căderea ultimului fulg de zăpadă după viscol, dacă nu se circulă la negru, plecaţi acasă toţi. Inclusiv cel care se ocupă de aviaţie”. Intervenţia asta e chiar proaspătă, din şedinţade guvern  de azi, 27 septembrie.  

După cum, tot de azi este şi vestea că premierul se va consulta cu ministrul Justiţiei dacă e cazul să reclame DNA la Curtea Constitutională, în ideea că ar exista un conflict între DNA și Guvern. Ministru al Justiţiei care, după punerea sub urmărire penală a lui Plumb şi Shhaideh a intervenit brutal, dând deja direcţia. Trageţi, deci, concluziile!

Acum o lună, premierul Mihai Tudose continua să pozeze în şeful adevărat al Guvernului. Ca atare, dădea încă un semnal public că gradul de toleranţă pentru probleme grave e zero în Cabinetul său: „Nici eu, nici colegii mei nu suntem pe vecie aici. Nu am amintiri cu ieşire la pensie din Guvern. Sunt funcţii temporare unde trebuie să ne facem toţi datoria cât putem de bine.”

Ocazie cu care, Tudose plusa chiar: ”Eu am fost crescut să nu mă prefac că nu văd anumite lucruri. Dacă asta este duritate, ok... Eu consider că este normalitate: să spunem când e bine ce e bine şi să sunem când e rău ce e rău. Să lăudăm când e de lăudat şi să tragem semnalele de alarmă atunci când sunt de tras”.

Dar dincolo de asemenea vorbe şi chiar de luarea în cătare a unor miniştri precum cei de mai sus, este oare Mihai Tudose suveran în Guvernul său? Pentru că, după cum bine observăm zilele astea, graiul i-a pierit, curajul e puţin plecat.

Chestiunea Shhaideh-Plumb, un caz de o gravitate extremă şi o problemă gravă pentru imaginea Guvernului şi a României, este practic cel mai serios test al lui Mihai Tudose de când a ajuns la Palatul Victoria. 

Însă, pornind de la definiţia pe care el însuşi a dat-o "normalităţii", devine limpede că atitudinea de până acum a premierului, în chestiunea Shhaideh-Plumb, nu e nicidecum... normală.

"S-ar putea să plecaţi acasă înapoi!" Ce simplu-i cu un secretar de stat, nu-i aşa, domnule premier?