Ambasadorul Franței la București: Problema rromilor nu poate fi termometrul relației franco-române. Problema este una europeană

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Luca Niculescu: Aș dori să discutăm pentru început despre libertatea de exprimare pentru că Franța a fost zguduită de atentatele din ianuarie. După atentate a existat o dezbatere întreagă în Franța și în lume despre libertatea de exprimare. Până unde putem merge, care sunt limitele libertății de exprimare? Libertatea cuvântului în Franța e mai mare decât în alte părți?

François Saint-Paul: Vreau să spun în primul rând cât de mișcat am fost de gesturile de solidaritate și de sprijin din România, care au venit în toate părțile și din toate mediile. Aceste gesturi ne-au impresionat. Cred că în România, care a cunoscut recent o epocă în care libertatea de exprimare nu era permisă, această chestiune e foarte importantă.

Luca Niculescu: Franța și nu numai ea luptă împotrivă terorismului. Ce măsuri ați luat până acum?

François Saint-Paul: E o paletă întreagă. Măsurile noastre merg pe vigilență, trebuie prevenit terorismul. Suntem atenți la ce se întâmplă pe internet, la site-uri care promovează terorismul. Avem o problemă legată de cum să împiedici tineri dezorientați să meargă la luptă și apoi să se întoarcă în Franța.

Luca Niculescu: Au fost două vizite importante la începutul anului. Președintele român Klaus Iohannis și apoi ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, au mers la Paris. Care ar fi bilanțul?

François Saint-Paul: Unul foarte pozitiv. După alegerea lui Klaus Iohannis, președintele francez l-a felicitat imediat și i-a trimis o invitație. Președintele român a venit la Paris pentru manifestația republicană din ianuarie. Iar vizita sa din Franța a fost una dintre primele vizite pe care le-a făcut în străinătate, pentru a testa, evalua și a dezvolta relația franco-română.

Luca Niculescu: A fost prima vizită bilaterală în străinătate. Ce înseamnă pentru dvs.?

François Saint-Paul: A fost o vizită foarte importantă pentru că ne-a permis să trecem în revistă totalitatea relației noastre. A existat un dejun la palatul Elysée între cei doi președinți. De partea franceză au fost și doi miniștri, cel de externe și cel al economiei, au fost și vizitele la cele două camere ale Parlamentului Francez, ceea ce ne-a permis să vorbim despre ansamblul relației noastre. Sper ca şi președintele francez să vină în România.

Luca Niculescu: În cât timp?

François Saint-Paul: Asta nu pot spune. Va depinde de ce putem face și dezvolta pentru a pregăti această vizită. Trebuie rezultate pe care le putem arăta cu ocazia vizitei.

Luca Niculescu: Președintele român a scris pe pagina sa de Facebook vorbind despre un posibil sprijin pe care Franța l-ar putea da României în absorbția fondurilor europene. Care ar putea fi acest sprijin?

François Saint-Paul: România are fondurile structurale la dispoziție și le poate folosi mai bine cu ajutorul experienței noastre. Mă gândesc la domenii foarte concrete: sănătate, educație, recuperarea prejudiciilor ca urmare a confiscării bunurilor, reforma sectorului public. Evident că acest proces trebuie să fie făcut împreună cu Comisia Europeană, și la asta lucrăm acum.

Luca Niculescu: În România a fost o dezbatere întreagă după votul din noiembrie anul trecut. Ați organizat un seminar la București dedicat modelului francez al votului în străinătate. Credeți că modelul francez se poate exporta în România?

François Saint-Paul: E un subiect esențial. Există trei milioane de români în străinătate, ceea ce înseamnă foarte mult. E vorba despre o forță și un atu. Dar miza e să îi faci să participe la dezvoltarea țării și cum să faci să se întoarcă sau să nu mai plece. Păstrând proporțiile, e ca și cum o țară ca Franța, de 60 de milioane de locuitori, ar avea 10 milioane de oameni plecați din țară. Nu sunt decât două milioane și jumătate de francezi în străinătate. Ideea e deci următoarea: cum să organizezi alegerile în străinătate? Abordarea trebuie să fie una de bun-simț: toți cei care vor să voteze să poată să voteze. Pornind de aici, pot fi făcute unele lucruri. În Franța le-am făcut și e nevoie de timp pentru asta, un scrutin trebuie pregătit. Cred că există lucruri simple care pot fi făcute: dublarea sau triplarea numărului de secții de vot.

Luca Niculescu: Există două puncte sensibile care au făcut ca imaginea fiecăreia dintre cele două țări să fie afectată în cealaltă țara. E chestiunea rromilor, care a dominat multă vreme agenda bilaterală și apoi e vorba despre Schengen. România a perceput multă vreme Franța ca fiind una dintre țările care îi blochează aderarea în acest spațiu. Care e situația azi pe cele două subiecte?

François Saint-Paul: Subiectele au fost discutate de cei doi președinți. În problema rromilor fiecare trebuie să ducă la bun sfârșit ce are de făcut. Soluția nu e una pe termen scurt, e nevoie de o acțiune de perspectivă, trebuie redusă sărăcia. În Franța sunt cam 17.000 de persoane din România care stau în tabere ilegale. Unii se pot integra, alții nu, ce putem face pentru ei, cum putem organiza în așa fel încât unii să se întoarcă în țară? Întrebarea rămâne pe agenda comună dar nu poate fi termometrul relației franco-române. Problema este una europeană.

În ceea ce privește Schengen, continuăm să lucrăm. După cum știți, decizia se ia prin unanimitatea statelor membre, la Bruxelles. Lucrăm la acest lucru împreună. Ne-am manifestat deschiderea pentru o aderare cu frontierele aeriene, pentru România. Lucrăm în bună înțelegere, dar trebuie văzut și felul în care contextul actual - cu atentate, cu necesitatea de a utiliza mai bine Schengen pentru a ne proteja de terorism - poate schimba felul în care punem întrebarea.

Luca Niculescu: Văd că aveți o insignă verde pe care scrie Paris Climat 2015, cu o frunză. Are legătură cu conferința pe teme climatice care va avea loc la sfârșitul anului în Franța?

François Saint-Paul: Da. Pentru început vă rog să îmi permiteți să vă ofer una. Și vă voi spune despre ce e vorba. În decembrie, Franța va găzdui o conferința majoră pe tema schimbărilor climatice. Sigur că puteți să îmi spuneți că e vorba de o preocupare de oameni bogați și că în România sunt alte probleme, sărăcia, probleme sociale, infrastructura, fonduri europene deci de problemele climatice ne ocupăm mai târziu. Eu vă răspund însă că nici vorba de așa ceva! Climatul e o chestiune urgentă. Lupta împotriva încălzirii globale e un element de coeziune socială. Există o legătură între asta și sărăcie. Nu mai putem amâna lucrurile.