A. Zegrean: Președintele nu poate fi obligat de CCR să accepte revocarea lui Kovesi

Fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, a spus că în revocarea procurorului-șef al DNA, președintele are mai degrabă un rol formal și nu unul decizional. Cazanciuc este contrazis de Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, care spune că șeful statului nu are niciodată rol formal pentru că are „cea mai mare” legitimitate electorală, fiind ales de popor. În plus, Zegrean afirmă că președintele României nu poate fi obligat de CCR să accepte revocarea lui Kovesi.

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale: Preşedintele României, în sistemul nostru constituțional, nu are niciodată rol formal. E ales de popor, are cea mai mare legitimare electorală și Constituția îi dă această calitate. Nu spune niciodată că preşedintele formal reprezintă România undeva, sau semnează sau nu. Toate actele preşedintelui sunt constituționale și la alegerea lui. Nu e formal. Ce scrie în Constituție că trebuie să facă, aia face.

Am observat demult că se dorește schimbarea sistemului dintr-o republică prezidențială într-una parlamentară. Ultima încercare de modificare a Constituției, acolo ducea. Dar încă nu suntem republică parlamentară, în care preşedintele să fie ales prin calcul politic, negocieri parlamentare. E ales de popor și trebuie să-ți îndeplinească atribuțiile ca atare.

Adriana Nedelea, jurnalist Digi24: Care e rolul preşedintelui în această procedură? Are dreptul legal să respingă?

Augustin Zegrean: Dacă citim legile și cărțile cu bună credință, e simplu. Procedura e așa: ministrul Justiției propune, CSM avizează și preşedintele decide. Câtă vreme CSM, care e garantul independenței justiției și se ocupă de întreaga carieră profesională a magistraților, cu unanimitate de voturi a spus că argumentele MJ nu sunt de natură la a duce la revocarea procurorului-șef al DNA, preşedintele ce putea face?

Am auzit pe unul că spunea că e un aviz consultativ. Dar e necesar. Orice consultare o faci în ideea de a găsi o soluție corectă. La noi, nici consultările referendare nu se iau în seamă. Și referendumurile sunt consultative, dar nu le faci ca să te afli în treabă, ci să afli voința poporului. Și aici la fel, preşedintele cere avizul CSM ca să vadă ce spun specialiștii.

E consultativ pentru că preşedintele nu poate fi obligat în nicio împrejurare să-și îndeplinească obligaţiile. Dacă nu era consultativ, era obligatoriu, preşedintele nu mai avea nimic de facut decât să semneze decretul de eliberare. Dar și dacă era în situația în care avizul e negativ, preşedintele ce face? Putea să o revoce și în situația asta, dar logic vorbind, constituțional, când specialiștii aleși de magistrați spun că nu e cazul, mai poate preşedintele să-și asume riscul ăsta?

Adriana Nedelea: Actuala situație reprezintă un conflict între instituții?

Augustin Zegrean: În practica CCR s-a decis cu mulți ani în urmă că suntem în conflict juridic de natură constituțională când o instituție sau o autoritate refuză să-și îndeplinească o îndatorire care ține de atribuțiile lui și e o obligație să o facă sau dacă în aceeași situație, instituția îndeplinește o atribuție care nu îi aparține. În mare, aceasta e situația în care putem vorbi de conflict de natură constituțională.

Pe acest text din Constituție s-a croşetat mult. Am avut foarte multe sesizări, în diverse situații s-a adresat lumea CCR. Vă dau un exemplu care se potrivește cu acesta de azi. Prin 2007, 2008, ÎCCJ, secția contencios-administrativ a obligat preşedintele României să-l înainteze la grad de general pe un colonel din armată. În Constituție se spune că preşedintele e cel care acordă gradele de general, mareşal. S-a ajuns într-o situație ridicolă. S-a dus executorul judecătoresc la poarta instituției preşedintelui să-i ceară să-l facă general pe acel domn.

Preşedintele a sesizat CCR că e un conflict, pentru că a fost obligat să îndeplinească o atribuție care e numai a lui. Cam acelaşi lucru se poate spune și azi.

Adriana Nedelea: Şeful statului nu poate fi obligat de CCR să accepte revocarea?

Augustin Zegrean: Nu. CCR nu dă soluții de acest gen. Nu spune trebuie să faci asta sau aia. E un conflict juridic care s-a născut din faptul că de acolo încolo autoritățile statului sunt cele care trebuie să iasa din conflict.

Adriana Nedelea: Tudorel Toader a spus că va sesiza CCR. Prin acest anunț pune în discuție dreptul preşedintelui de a respinge revocarea? E îndreptățit?

Augustin Zegrean: Nu știu dacă are argumente, altele decât cele prezentate deja.

Adriana Nedelea: Sunt suficiente?

Augustin Zegrean: Guvernul poate să imagineze. Ministrul Justiției, și nu îmi place să vorbesc de foștii colegi, pentru că pot interpreta greșit, ministrul Justiției are suficientă experiență ca să poată sesiza CCR, să întocmească un bun act de sesizare a CCR. De-acum încolo e treaba Curții să hotărască dacă ne aflăm sau nu într-o situație de conflict. Au suficientă experiență cei de acolo ca să se poată pronunța și să dea o soluție înțeleaptă.