A treia variantă a legii „Big Brother” se îndreaptă rapid spre aprobare

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Cea de-a treia variantă a legii Big Brother a trecut fără probleme de plenul Senatului - 91 de voturi pentru şi doar trei împotrivă.

Poliţiştii şi procurorii implicaţi în combaterea criminalităţii organizate sunt cei mai interesaţi ca actul normativ să fie aplicat cât mai curând, pentru a avea acces la informaţii privind utilizatorii de internet şi telefonie mobilă. Doar în anumite condiţii, subliniază anchetatorii.

Virgil Spiridon, adjunctul inspectorului general al Poliției Române: „Sunt date pe care furnizorii le dețin, sunt puse la dispoziţia autorităţilor într-un cadru legal, protejat din punct de vedere tehnic, în cadrul unei investigaţii penale, pe baza unui mandat de la judecător.”

Până acum, imposibilitatea de a accesa aceste date a pus piedici unor anchete, spun procurorii.

Ioana Albani, procuror DIICOT: „Ne-a încetinit, cu siguranţă în alte speţe ne-a dat înapoi, în altele nu am mai putut înainta. Cam tot ce ne afectează viaţa privată sau instituţională este urcat în internet, motiv pentru care avem nevoie de aceste instrumente.”

Legea retenţiei datelor personale a fost adoptată de statul român la solicitarea autorităţilor europene, doar că primele două versiuni ale actului normativ au fost respinse de Curtea Constituţională. Motivaţia judecătorilor - încălcarea dreptului la intimitate.

Votul final în privinţa noii legi Big Brother va fi dat de Camera Deputaţilor.

Ce prevede legea Big Brother

Actul normativ prevede că firmele de comunicaţii au obligaţia să păstreze timp de trei ani de zile datele de trafic ale abonaţilor sau utilizatorilor. Însă instituţiile cu rol în apărare şi siguranţă naţională nu pot avea acces la aceste date decât cu aprobarea unui judecător.

Potrivit propunerii legislative, „la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal”.

Inițiativa stipulează că „solicitările privind datele (...) formulate de către organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale sunt supuse dispozițiilor art. 14, 15, 17-23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României”, cererile, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, urmând să aibă semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, potrivit Agerpres.

Aceste solicitări se procesează în condiții de confidențialitate.

Proiectul mai prevede că datele de trafic, de identificare a echipamentului și de localizare solicitate nu fac obiectul ștergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată este însoțită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menținerii lor, în scopul identificării și conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigațiilor pentru combaterea infracțiunilor sau în domeniul apărării și securității naționale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată.

„Instanțele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive”, mai stipulează propunerea legislativă.

Noile măsuri au fost convenite de către liderii politici, după consultări cu președintele Klaus Iohannis. Anterior, o altă modificare a legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal a fost declarată neconstituţională de judecătorii CCR pentru că încălca mai multe drepturi ale cetăţenilor.