Bătălia cea mai aprigă va fi, fără îndoială, pentru revizuirea Constituţiei. Printre altele, cei de la USL doresc limitarea atribuţiilor executive ale preşedintelui, modificarea numirii judecătorilor la Curtea Constituţională, eliminarea cvorumului pentru orice tip de referendum, dar şi posibilitatea modificării în Parlament cu votul a două treimi dintre aleşi a deciziilor Curţii Constituţionale.
Cei din opoziţie critică majoritatea acestor propuneri
Spun însă că vor să participe la negocierile pentru revizuirea Constituţiei, dar numai în anumite condiţii: să se respecte rezultatul referendumului din 2009.
„(...) Dacă revizuirea Constituţiei nu începe cu 300 de parlamentari, PDL nu ar avea ce căuta într-un asemenea demers care ar jigni românii”, spunea Emil Boc, fost presedinte PDL.
De altfel şi şeful statului le-a transmis liderilor politici, în timpul consultărilor de la Cotroceni care sunt marile teme de dezbatere ale anului viitor.
„Este de revizuit Constituţia... Ne dăm seama de discrepanţa dintre ce au vrut românii la referendumul din 2009 si ce a ieşit. Legea sănătăţii este iarăşi o prioritate care este şi in acordul cu Fondul, reorganizarea administrativa, legea electorală”, declara, în 17 decembrie, Traian Băsescu.
Neînţelegeri sunt şi în privinţa modului în care ar trebui făcută reorganizarea administrativă. Liderii USL doresc păstrarea actualelor judeţe şi crearea a şapte regiuni în care acestea să fie incluse. De partea cealaltă, democrat-liberalii propun desfiinţarea actualelor judeţe şi crearea altora, mult mai mari, în număr de cel puţin opt.
„Dacă nu facem în 2013, nu mai facem prea curând. În 2014 e campanie pentru prezidenţiale, încep disputele electorale şi va fi greu să avem consens pentru o problemă atât de importantă”, susţine, în 22 decembrie, Victor Ponta.
Există însă consens asupra modificării legislaţiei electorale. Toate partidele sunt de acord că sistemul actual care a permis trimiterea în parlament a 118 aleşi în plus trebuie înlocuit. Unii, şi de la putere şi de la opoziţie, au propus deja revenirea la listele de partid, în timp ce alţii susţin în continuare votul uninominal pur.