129 de ONG-uri îi cer lui Iohannis să nu promulge modificările la legea spălării banilor

Un număr de 129 de organizaţii îi cer preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi să sesizeze Comisia de la Veneţia pentru a obţine o opinie în acest caz.

„Nu contestăm necesitatea acestei legi, ci faptul că în textul ei au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond, însă vor conduce la blocarea activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor şi altor persoane juridice fără scop patrimonial din România”, se arată într-un comunicat al Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe).

Semnatarii scrisorii fac referire la prevederi precum includerea asociaţiilor şi fundaţiilor între „entităţile raportoare” (Art. 5 alin. (1) lit. (i)), care intră sub incidenţa legii, cu obligaţii similare cu cele ale instituţiilor de credit, instituţiilor financiare, administratorilor de fonduri.

„Includerea acestor entităţi excede prevederilor Directivei care nu face referire la persoanele juridice fără scop patrimonial, ci la instituţii de credit, instituţii financiare, auditori şi experţi contabili, notari sau alte profesii juridice atunci când participă în tranzacţii financiare, fiduciarii, agenţii imobiliari etc. (Art. 2). Practic, fără niciun temei sau analiză de risc, legea plasează asociaţiile şi fundaţiile în aceeaşi categorie de risc cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc sau cu instituţiile bancare. Simplul fapt că de la prevederile legii au fost exceptate, complet arbitrar, organizaţiile minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Naţional al Minorităţilor arată că nu este vorba de o obligaţie impusă de Directivă, ci de o opţiune nerezonabilă a legiuitorului”, precizează sursa citată.

O altă prevedere contestată face referire la „traducerea eronată, în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor, a termenului 'beneficiary owner', din Directivă, prin termenul de 'beneficiar real' definit în proiectul de lege ca incluzând 'persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează' (Art. 4 alin. (2) lit (c))”.

Semnatarii demersului spun că în această definiţie sunt incluşi beneficiarii finali ai serviciilor oferite de organizaţii, deşi prin Directiva europeană se urmăreşte posibilitatea identificării celor care controlează sau iau decizii cu privire la o entitate, şi nu a celor care sunt destinatarii activităţilor entităţii.

De asemenea, mai este contestată introducerea de obligaţii pentru asociaţii şi fundaţii, de raportare a beneficiarilor reali, aşa cum sunt definiţi de proiectul de lege, către instituţiile statului (Ministerul Justiţiei), dar şi către terţe părţi.

În plus, este introdusă obligativitatea asociaţiilor şi fundaţiilor de a raporta statului beneficiarii reali în termen de 30 de zile de când aceştia sunt cunoscuţi.

„Menţionăm că organizaţiile neguvernamentale fac deja obiectul mai multor prevederi legale şi de raportare, referitoare la prevenirea spălării banilor (conform Legii în vigoare pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor), iar transparenţa structurii interne a oricărui ONG - statut, componenţa Consiliului Director ş.a. - este deja asigurată prin Registrul Naţional ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiţiei şi disponibil public la www.just.ro/registrul-national-ong”, se mai arată în comunicat.

Cele 129 de organizaţii arată că prevederile criticate au o serie de consecinţe asupra funcţionării asociaţiilor şi fundaţiilor, dar şi consecinţe la nivelul drepturilor omului, aşa cum sunt ele prevăzute de Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

„Astfel, dreptul la liberă asociere este grav lezat, prin instituirea unor obligaţii de raportare care, în cazul multor organizaţii, sunt foarte greu sau chiar imposibil de realizat. Din perspectiva dreptului la viaţă privată, considerăm problematic a furniza date cu caracter personal despre persoanele fizice care beneficiază de consiliere, activităţi socio-medicale, educaţionale sau culturale, inclusiv victime ale violenţei, copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc. În plus, o astfel de colectare de date personale ar trebui să facă obiectul unei analize de impact asupra securităţii datelor personale”, mai spun semnatarii scrisorii.

Ei arată că legea va conduce în final la blocarea activităţii multor organizaţii neguvernamentale, cele mai afectate urmând a fi organizaţiile care lucrează în domeniul social.

„Estimăm, de asemenea, reducerea drastică a numărului de cetăţeni care apelează la serviciile organizaţiilor neguvernamentale, precum şi investiţia masivă de resurse în activităţi administrative, în detrimentul activităţilor pe care organizaţiile le desfăşoară în beneficiul comunităţilor pe care le servesc”, se mai arată în comunicat.

Parlamentul a adoptat pe 24 octombrie, după un vot cu repetiție, o serie de modificări la Legea privind combaterea spălării banilor. Proiectul de lege conține mai multe prevederi controversate și criticate de organizațiile nonguvernamentale. Una dintre ele stabilește ca ONG-urile - toate cu excepția organizațiilor minorităților naționale - să fie obligate să raporteze toţi beneficiarii finali, adică toate persoanele care primesc ajutor financiar din partea acestor organizaţii.