Prevederile contestate de ONG-uri la Legea spălării banilor, adoptate de Camera Deputaților. La a doua încercare

Modificările la Legea pentru combaterea spălării banilor au fost adoptate, miercuri, de Camera Deputaților, după ce au fost supuse de două ori la vot. Prima dată, proiectul a căzut, lipsindu-i două voturi, prilej ca reprezentanții opoziției să tragă concluzia că PSD-ALDE nu mai dețin majoritatea necesară adoptării legilor.

„Cascadorii râsului. Dupa ce legea a picat la prima încercare, Dragnea a ordonat repetarea votului și legea a trecut cu câteva voturi. Parlament de cascadorii râsului”, a scris pe Facebook deputatul USR Cristian Ghinea. „Prima lege organică ce nu trece de votul Camerei Deputaților. Activitatea ONG-urilor nu va putea fi blocată de majoritatea PSD-ALDE sub pretextul implementării unei directive europene privind spălarea banilor și finanțării terorismului. Prima data când PSD-ALDE nu se poate impune”, a scris și deputatul USR Cristian Seidler. Ulterior, acesta a revenit și a anunțat că legea a fost adoptată: „Votul a fost reluat și intr-un final a trecut. Pentru că pot... încă”.

Iniţial, legea a fost respinsă, înregistrându-se 163 de voturi „pentru”, 115 „împotrivă” şi 4 abtineri. Ulterior, când votul a fost reluat, legea a fost adoptată cu 170 de voturi „pentru”, 70 „împotrivă” şi o abţinere.

Întrebat în legătură cu această situaţie, liderul UDMR Kelemen Hunor a spus: „E o porcărie!”. El  precizat ulterior că se referă la vot în sine, nu la lege sau la Directiva europeană care trebuia aplicată prin adoptarea ei.

Deputatul PMP Robert Turcescu a scris şi el pe Facebook despre acestă lege: „Oricum, ceea ce a făcut PSD azi în Camera Deputaţilor prin reluarea votului până când a ieşit cum au vrut ei ne arată ca avem de-a face cu niste golani deghizaţi în politicieni. Huo, infractorilor!!!”.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că nu înțelege motivele supărării opoziției și ONG-urilor și a spus că s-a impus reluarea votului deoarece nu toți colegii au apucat să voteze. „Au fost câțiva deputați care au votat și votul nu a fost preluat de sistemul informatic. Și de la PSD, și de la minorități și de la ALDE. A fost o solicitare a liderului de grup al PSD. Era firesc”, a susținut Dragnea.

Legea a fost adoptată de Senat în urmă cu o lună, iar Camera Deputaţilor este cameră decizională, astfel încât legea va merge la promulgare.

Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților conține mai multe prevederi controversate și criticate de organizațiile nonguvernamentale. Una dintre ele stabilește ca ONG-urile - toate cu excepția organizațiilor minorităților naționale - să fie obligate să raporteze toţi beneficiarii finali, adică toate persoanele care primesc ajutor financiar din partea acestor organizaţii.

Săptămâna trecută, când deputații juriști au discutat proiectul de lege, s-a decis și interzicerea emiterii de acțiuni la purtător, iar acțiunile emise anterior intrării în vigoare a legii să fie convertite în acțiuni nominative în termen de cel mult 18 luni.

Va fi sesizată Curtea Constituțională

Deputatul PNL Gabriel Andronache a declarat, miercuri, că liberalii vor sesiza Curtea Constituţională în legătură cu proiectul de lege privind combaterea spălării banilor.

„Vom contesta la CCR această reglementare, o vom contesta pe nişte argumente clare şi anume acelea legate de non-discriminare, argumente legate de protecţia datelor personale, pentru că prin această reglementare referitoare la combaterea spălării banilor care vizează implementarea unei directive ajungem într-o situaţie absurdă în care datele personale ale nou-născuţilor care vor fi supuşi unor intervenţii chirurgicale vor fi înregistrate într-un registru la Ministerul Justiţiei, pe când datele unor persoane care deţin mai mult de 25% din pachetele de acţiuni ale unor societăţi comerciale nu ajung în acel registru. În mod evident sunt foarte multe motive pentru care această reglementare este neconstituţională şi vom acţiona în consecinţă sesizând CCR”, a precizat Andronache, la Palatul Parlamentului.

La rândul său, liderul grupului PNL de la Camera Deputaţilor, Raluca Turcan, a afirmat că miercuri s-a demonstrat, în Camera Deputaţilor, că PSD şi ALDE „mai pot să îşi treacă proiectele doar prin hoţie şi ameninţări”.

„Primul proiect de lege cu miză extraordinar de mare prin care se îngrădea activitatea multor organizaţii nonguvernamentale, făcând practic imposibilă funcţionarea unor ONG-uri de utilitate publică care lucrează pentru persoane şi grupuri dezavantajate social, a fost respinsă, la propunerea PNL, prin votul unei alte majorităţi împotriva celor din PSD şi ALDE. Invocând minciuna că unele persoane nu ar fi putut să voteze, Liviu Dragnea a recurs la şantaj şi presiuni asupra colegilor din partid, au reluat într-un mod total nedemocratic votul dat în Camera Deputaţilor, fără absolut niciun motiv, şi-au mai făcut rost de câteva voturi care vor face ca organizaţiile nonguvernamentale să nu mai poată să îi ajute pe cei vulnerabili social, iar oameni care au nevoie de sprijin şi de muncă din partea ONG-urilor să nu mai apeleze la activitatea acestora”, a susţinut Turcan.

Apelul Organizației „Salvați Copiii”

Organizaţia Salvaţi Copiii a solicitat, marți, Parlamentului României să nu voteze în forma actuală proiectul de lege pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care asimilează asociaţiile şi fundaţiile cu societăţile comerciale ori serviciile de jocuri de noroc.

Salvaţi Copiii a trimis scrisori membrilor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru a atrage atenţia asupra traducerii necorespunzătoare a termenului de „beneficial owner” din versiunea în limba angleză a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Această preluare eronată a condus la instituirea unei obligaţii pentru asociaţii şi fundaţii de a comunica anual Ministerului Justiţiei datele de identificare ale tuturor beneficiarilor acestora.

Definiţia „beneficiarului real” din proiectul de lege include, alături de deţinătorii de acţiuni ai societăţilor comerciale şi ai unor poziţii de conducere în structura acestora, şi „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”, adică beneficiarii lor sociali - copii, bătrâni, tineri, victime ale abuzului şi exploatării etc. Prin folosirea termenului de „beneficial owner”, Directiva (UE) 2015/849 nu vizează organizaţiile neguvernamentale, deoarece acestea nu au un scop lucrativ, iar persoanele fizice cărora li se adresează nu primesc beneficii financiare în accepţiunea economică a Directivei şi nici nu deţin parte din activele unei asociaţii sau fundaţii, ori din drepturile de vot ale organelor de conducere.

„Atingerea scopului declarat al legii nu va fi asigurată prin crearea de liste cu identitatea a zeci de mii de beneficiari (copii, părinţi, cadre didactice ori asistenţi sociali, în cazul organizaţiei Salvaţi Copiii). Măsurile de prevenire a riscurilor de spălare de bani ori finanţare a terorismului nu ar trebui să vizeze aceste persoane, caracterizate mai degrabă prin vulnerabilităţi sociale, medicale ori educaţionale, motivul prezenţei lor în sfera de atenţie a unei organizaţii neguvernamentale fiind exclusiv problemele cu care se confruntă şi necesitatea acoperirii nevoilor lor. Comparând beneficiarii reali propuşi de lege, ne întrebăm care a fost raţionamentul pentru care un nou-născut, identificat, să presupunem, încă din momentul planificării intervenţiei medicale a unei organizaţii neguvernamentale, ar putea constitui un risc (de comitere a unei fapte de spălare de bani ori de terorism) mai mare decât deţinătorul a mai puţin de 25% din capitalul unei persoane juridice înregistrată la registrul comerţului. În primul caz, raportarea identităţii copilului se impune, în al doilea caz, nu, deoarece doar deţinătorii a mai mult de 25% din acţiunile unei societăţi comerciale sunt avuţi în vedere la raportare”, se arată în apelul Organizației „Salvați Copiii”.

Organizaţia mai atrage atenția că desfăşoară activităţi medicale, socio-educaţionale ori de protecţie, anual, pentru cel puţin 80.000 de copii, o bună parte dintre aceştia fiind identificabili anterior sau în cursul intervenţiei, ceea ce înseamnă, conform proiectului de lege, că toţi coordonatorii de programe vor trebui să întocmească evidenţe cu datele acestora de identitate şi să le comunice Ministerului Justiţiei, la începutul fiecărui an.

„De asemenea, ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identitate ale beneficiarului real, vom avea obligaţia de a comunica Ministerului Justiţiei aceste modificări în identitatea beneficiarului real (inclusiv schimbarea de domiciliu), în vederea înregistrării actualizării evidenţei privind beneficiarii noştri reali. Însă, Salvaţi Copiii nu va avea resursele necesare, financiare şi de timp pentru a adopta toate măsurile necesare pentru a verifica identitatea lor şi pentru a avea certitudinea că deţin elementele de identitate ale beneficiarilor. Nerespectarea obligaţiei conduce, înţelegem, la dizvolvarea organizaţiei, o sancţiune extremă cu efecte sociale disproporţionate pe care nu şi le doreşte nimeni, nici beneficiarii noştri, nici partenerii instituţionali, printre care se numără inclusiv Guvernul României prin toate structurile sale, şi multe dintre autorităţile locale”, mai arată Organizația.

În majoritatea Statelor Membre ale Uniunii Europene, asociaţiile şi fundaţiile sunt excluse de la obligaţia de raportare a beneficiarilor. În acest sens, analiza Salvaţi Copiii a inclus următoarele ţări:

Franţa. În legislaţia franceză, asociaţiile ori fundaţiile nu sunt incluse în textul de lege, nici în ceea ce priveşte reprezentanţii sau membrii organelor lor de conducere. Singurele excepţii sunt doar acele organizaţii non-profit care, pentru anumiţi beneficiari emit obligaţii, rambursabile ori nu, adică drepturi de creanţă. Situaţiile de acest tip reprezintă mai puţin de 5% din totalul organizaţiilor active din această ţară. Chiar şi în aceste cazuri, există o sigură persoană de declarat, şi anume reprezentantul legal al organizaţiei.

Suedia. Deşi fundaţiile sunt enumerate printre persoanele juridice obligate de a raporta, înregistrarea este limitată la persoanele care exercită controlul asupra entităţii şi la beneficiarul sau cercul de beneficiari cu condiţia ca aceştia să fi fost identificaţi şi declaraţi ca recipienţi unici ai activităţilor fundaţiei încă din momentul constituirii ei. În ceea ce priveşte asociaţiile non-profit, acestea sunt scutite de obligaţia de raportare.

Austria. Folosind înţelesul adecvat al termenului de "beneficial owner", prin "Wirtschaftliche Eigentumer", adică "proprietar economic", legislaţia austriacă exclude beneficiarii asociaţiilor şi fundaţiilor, păstrând în obligaţia de raportare membrii organelor de conducere sau persoanele care exercită un control asupra resurselor financiare ale acestora.

Croaţia. Similar Austriei, beneficiarii sociali ai asociaţiilor ori fundaţiilor nu trebuie declaraţi.

Danemarca. Asociaţiile care nu desfăşoară activităţi economice nu sunt vizate de legislaţia de transpunere a Directivei 2014/849.

Germania. Legislaţia germană precizează că, în cazurile în care nu a fost desemnat în mod expres unul sau mai mulţi beneficiari economici, astfel încât natura şi cuantumul beneficiului economic să poată fi precizate la înregistrare, asociaţiile şi fundaţiile vor raporta doar datele de identitate ale membrilor organelor de conducere.

Finlanda. Asociaţiile, cultele religioase şi fundaţiile sunt obligate să înregistreze doar membrii organelor de conducere şi de reprezentare.

Ungaria. În cazul fundaţiilor, persoanele care intră în categoria beneficiarilor sunt persoanele care deţin 25% sau mai mult din fondul alocat, persoanele care reprezintă sau controlează mai mult de 25% din fond. Asociaţiile nu sunt vizate de actele normative de transpunere a Directive 2015/849.

Polonia. Beneficiarii sociali nu sunt vizaţi de reglementările legale.