Pericolul nuclear de la granița României cu Bulgaria. Subiectul controversat al centralei Kozlodui, readus în discuție la Craiova

Îngrijorările legate de centrala nucleară Kozlodui, de pe malul bulgăresc al Dunării, revin pe agenda publică a Craiovei, unde în ultimii ani mai multe asociații luptă împotriva construirii un megadepozit de deșeuri radioactive la doar 4 kilometri de granița cu România.

Recent, la Craiova, cu ocazia dezbaterii bugetului de cheltuieli al orașului pe anul 2018, primarului Mihail Genoiu i s-a pus din nou în vedere organizarea unui referendum împotriva centralei nucleare de la Kozlodui și a investițiilor pe care bulgarii le fac acolo, scrie Gazeda de Sud.

Luminița Simoiu, președinte al Asociației Civice pentru Viață și reprezentant al Platformei civice anti-Kozlodui, a prezentat o statistică a tipurilor de cancer apărute la copiii din Dolj și, mai ales, la cei din zona de sud a județului și a cerut primarului bugetarea unui referendum. „Aveți o șansă unică de a intra în istorie, domnule primar! În numele Constituției, al cetățenilor și al legii, solicităm fonduri pentru organizarea referendumului anti-Kozlodui, pentru care am strâns 15.300 de semnături“, a solicitat Luminița Simoiu, citată de GDS.

Răspunsul edilului? „Niciodată nu am fost împotriva a face tot ceea ce ne stă în putință să nu avem dezastrul de la Kozlodiu. Statisticile prezentate de dumneavostră sunt reale și niciodată nu o să mă opun oricăror demersuri de a opri aceste lucrări, dar nu trebuie să se încrânceneze nimeni să pună căruța înaintea cailor. Dacă reducem totul la bugetarea unui referendum nu am făcut nimic. Nu un referendum poate bloca aceste investiții. Nu vreau să mă aleg cu o cheltuială pe care nu o pot justifica, dacă nu știu exact cine și ce va face cu acest referendum a doua zi. Când o să se știe care vor fi pașii, când vom avea o jurisprudență, o expertiză de la instituțiile cu care am fost abilitați să luăm legătura, atunci dăm drumul la orice vreți, nu doar la un referendum. Din informațiile mele, e greu de întors din punct de vedere juridic un astfel de demers și în nici un caz cu un document cu semnăturile craiovenilor. Avem un referendum, bun, ce facem cu el? Ne ducem la bulgari, iar ei ne arată un acord guvernamental și ne spun: la revedere, nu ai treabă cu mine. Și eu ce fac atunci?“, a comentat primarul Craiovei.

„Niciodată nu voi face un referendum la nivelul Craiovei, atâta timp cât această investiție de la Kozlodui afectează întreg județul Dolj și, mai mult, localitățile riverane Dunării, adică Bechet și Dăbuleni. Referendumul trebuie făcut la nivelul tuturor localităților afectate din zona respectivă, eventual la nivelul întregului județ. Dacă nu avem o gândire și totul e o demagogie, nu facem nimic“, a adăugat Genoiu.

Decizia Austriei

Pe 24 ianuarie 2018, Austria a avertizat că intenţionează să dea în judecată Comisia Europeană (CE) pentru că a permis Ungariei extinderea centralei sale nucleare de la Paks. Ministrul austriac pentru Sustenabilitate, Agricultură şi Turism, Elisabeth Koestinger a scris, într-un mesaj pe Twitter, că Austria va acţiona împotriva folosirii centralelor nucleare şi că există suficiente motive pentru a da în judecată Paks II. „Pentru a ne proteja ţara şi copiii", a adăugat aceasta, transmite Agerpres.

Platforma civică anti-Kozlodui - constituită de Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei (ARC), Asociaţia Civică pentru Viaţă ( AcpV), Asociaţia Pro Democraţia Club Craiova şi Asociaţia C.R.O.N.O - propune demersuri similare, la nivelul României, cu cele iniţiate de Austria în lupta împotriva pericolelor reprezentate de energia nucleară. 

„Autorităţile române trebuie să ia exemplul celor austriece cu privire la problema energiei nucleare, îndeosebi în contextul demarării, în august 2017, a lucrărilor premergătoare pentru construcţia megadepozitului de deşeuri nucleare la Kozlodui, la doar 4 kilometri de graniţa cu România. Mai mult, în noiembrie 2017, autorităţile bulgare au extins licenţa de funcţionare a reactorului 5 cu încă 10 ani peste durata de exploatare proiectată (de 30 ani), fără ca populaţia din comunităţile potenţial afectate din România să fie consultată, încălcând legea 86/2000 (Convenţia Aarhus) şi fără realizarea raportului de impact asupra mediului în context transfrontalier, încălcând astfel si prevederile convenţiei internaţionale ESPOO, privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, convenţie care a fost ratificată prin legea nr. 22/2001. În acest sens, platforma civică anti-Kozlodui îşi propune, printre altele, readucerea în atenţia autorităţilor locale a proiectului de referendum local privind subiectul Kozlodui, pornind de la cele peste 15.300 de semnături strânse de la craioveni în urmă cu doi ani”, menționa recent într-un comunicat de presă Acțiunea pentru Renașterea Craiovei.

Proiectul de construire a megadepozitului de deșeuri slab și mediu radioactive datează din 2011. Până în 2075, lângă centrala Kozlodui vor ar trebui să fie depozitate până la 345.500 de tone de asemenea reziduuri. 

„Nu există granițe pentru tragediile nucleare. Din această cauză, trebuie să luptăm împreună. Centrala nucleară de la Kozlodui trebuie închisă. Dar voi spune ceva care probabil nu o să vă placă: și centrala nucleară de la Cernavodă trebuie închisă. Avem destul soare, vânt și apă în România și Bulgaria, ca să ne luăm energia din aceste surse. Să luptăm împreună pentru ca reactorul VII de la Kozlodui să nu fie construit. Sperăm ca, în cadrul unui referendum, cetățenii să spună NU acestui proiect, iar rezultatele să le trimitem Europei”, a spunea în 2015 Albena Simionova, reprezentantul Foundation for Environement and Agriculture (FEA) din Bulgaria, în cadrul unei conferințe organizate la Craiova.