România a trecut în noaptea de 24 spre 25 octombrie la ora oficială de iarnă 2020. Ceasurile s-au dat înapoi cu o oră, la ora 4:00, care a devenit ora 3:00. Ziua de 25 octombrie este astfel cea mai lungă din an, pentru că, practic, are 25 de ore.
Ora de iarnă este ora standard a Europei de Est și reprezintă „Timpul legal român”, conform legislației. Diferența față de GMT este acum de două ore, spre deosebire de ora de vară, când diferența este de trei ore.
La ora de iarnă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00, în timp ce la ora de vară, operațiunea este inversă, ceasul se dă înainte cu o oră și ora 3:00 devine ora 4:00.
Ora de iarnă va fi păstrată până în ultimul weekend din luna martie 2021, adică 27 spre 28 martie 2021. Atunci ora 4:00 va deveni ora 3:00 și România va trece la ora de vară 2021.
Toate statele europene îşi schimbă ora în ultimul weekend din martie şi ultimul weekend din octombrie. În ţările care aplică această schimbare a orei, procesul nu va fi simultan din cauza diferenţei de fus orar.
Cum ne afectează organismul schimbarea orei
Medicii spun că schimbarea orei poate afecta organismul, mai ales în cazul categoriilor aflate la extreme: copiii şi vârstnicii. Nu este exclus să apară insomnii, oboseală, nervozitate sau dureri de cap, pentru că schimbarea orei aduce, de fapt, o modificare a rutinei.
Pe lângă modificările somnului, unele persoane pot acuza astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului.
Atenție mare în cazul vârstnicilor și a tuturor persoanelor care au de luat medicaţie la oră fixă, pentru că practic li se dă medicaţia peste cap, arată medicul Mihaela Săhlean.
Medicii spun că avem nevoie de aproximativ o săptămână, două pentru a ne adapta la ora de iarnă.