Mesajul lui Klaus Iohannis de Ziua Armatei Române

Preşedintele României, Klaus Iohannis, și premierul Viorica Dăncilă au participat joi la ceremonia militară organizată cu prilejul Zilei Armatei Românie.

Ceremonia s-a desfășurat la monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I din București. 

Mesajul președintelui Klaus Iohannis de Ziua Armatei Române: 

„Doamnelor şi domnilor,

Sărbătorim astăzi, în An Centenar, Ziua Armatei, instituție fundamentală a statului român.

Împlinirea a 100 de ani de la realizarea marelui ideal al unității naționale, care nu ar fi putut fi înfăptuit fără contribuția Armatei României, reprezintă pentru noi toți un moment cu dublă semnificație. Rememorăm etapele importante din istoria națiunii și, în același timp, privim cu speranță spre viitor.

Este un bun prilej pentru reașezarea, pe baze sigure, a prestigiului istoriei, ca formă de cunoaștere a poporului român. Reînsuflețim, astfel, idealurile care au făcut posibilă păstrarea valorilor şi tradițiilor noastre, a dreptății, a adevărului şi a credinței, subsumate binelui individual şi general.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este cu siguranță unul dintre cele mai importante proiecte de țară ale națiunii române din toate timpurile.

Acest eveniment major a contribuit la promovarea conștiinței naționale a poporului, la făurirea statului român şi la prezervarea valorilor pentru care au luptat şi s-au jertfit înaintașii noștri.

Doamnelor și domnilor,

Ne găsim astăzi într-un context geopolitic complex, dinamic, cu provocări și amenințări multiple şi impredictibile. Modificările radicale din ultimii ani ale mediului de securitate internațional au reliefat importanța strategică a asigurării securității şi stabilităţii spațiului euroatlantic şi ale regiunii Mării Negre.

România este un pilon regional important de stabilitate și un partener credibil în cadrul Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene.

În aceste condiții, trebuie să acționăm constant pentru a construi un sistem militar performant, capabil să-și îndeplinească misiunile esențiale de apărare a țării, precum și îndatoririle asumate de România în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Efortul de înzestrare şi de modernizare a Armatei la standarde NATO trebuie continuat. Aplicarea Acordului național, încheiat la începutul anului 2015 cu partidele politice, privind alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare pentru următorii zece ani, oferă astfel predictibilitate, transparență şi credibilitate în plan regional şi aliat.

Ministerului Apărării Naționale îi revine responsabilitatea de a planifica și utiliza, în mod transparent, aceste fonduri publice.

Noua arhitectură a apărării impune asigurarea unor resurse umane foarte bine pregătite, cu o dotare modernă și perfect interoperabile în sistemul aliat de apărare colectivă.

România continuă, pe această linie, eforturile de implementare a obiectivelor propuse, promovate şi realizate la Summitul NATO de la Bruxelles.

Doresc să mă refer, în principal, la asigurarea coerenţei operaţionale şi a abordării integrate a acțiunilor de descurajare şi apărare, cât şi a consolidării, pe întregul flanc estic Aliat şi la Marea Neagră, precum şi la realizarea capacităţii operaţionale finale a brigăzii multinaţionale Sud-Est.

De asemenea, îndeplinirea integrală şi la termen de către țara noastră a obiectivelor asumate, dovedește pragmatismul, angajarea, coerența şi consecvența României pentru îndeplinirea angajamentelor în plan internațional.

Nu în ultimul rând, concretizarea dezideratelor de securitate ale ţării noastre va avea în vedere continuarea dezvoltării parteneriatelor strategice existente, în special a celui cu Statele Unite ale Americii.

Acest lucru se va realiza mai ales din perspectiva implementării obiectivelor naționale, specifice procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi apărare.

Doamnelor și domnilor,

România a avut două inițiative importante în cadrul Summitului NATO din acest an - discuția distinctă pentru zona Mării Negre și înființarea unui comandament multinațional de corp de armată, de trei stele, pe teritoriul național.

Faptul că ne bucurăm de o susținere importantă pentru acest nou comandament, că numeroase armate Aliate contribuie cu militari la brigada multinațională de la Craiova, precum și că partenerii noștri strategici au o prezență tot mai consistentă în țara noastră reprezintă dovezi că suntem un aliat de încredere, credibil în această regiune, atât de complicată.

Așa cum am afirmat în repetate rânduri, convingerea mea este că, doar prin cooperare și respectarea normelor de drept internațional, putem ajunge la o soluție care să garanteze pacea și securitatea globală.

Consolidarea profilului strategic al Armatei României are un rol esențial în acest sens și țin să vă mulțumesc pentru realizările importante din acest an.

Dragi militari,

Această sărbătoare vă este dedicată în primul rând dumneavoastră, militarilor, femei şi bărbați în uniformă, adevărați profesioniști care slujiți patria sub drapelul tricolor cu dăruire, în spiritul sacrificiului și al solidarității umane.

Suntem cu gândul și la militarii noştri aflaţi departe de casă, în teatrele de operaţii, unde, prin modul exemplar în care îşi execută misiunile alături de aliaţi, reprezintă cu onoare şi demnitate România.

În semn de apreciere şi pentru rezultatele deosebite obţinute, am înmânat Drapelul de Luptă Comandamentului Forţelor pentru Operaţii Speciale şi am decorat Drapelele de Luptă al Centrului 13 Comunicaţii şi Informatică, al Centrului 85 Aero Comunicaţii şi Informatică, precum şi al Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă.

Îmi exprim încrederea că veți demonstra cu toții aceeași determinare, seriozitate şi profesionalism pentru a asigura şi pe mai departe dezvoltarea Armatei României la nivelul standardelor internaționale actuale şi pentru a vă consolida respectul şi prestigiul pe care vi le-ați câștigat prin muncă.

Vă felicit şi vă urez succes în continuare!

La Mulţi Ani, Armata României!

La mulți ani, România!” 

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Data 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia hortisto-fascistă, care s-a obţinut prin lupta a peste 525.000 de militari angajaţi în luptă între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.

În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, România a pierdut circa 170.000 de ostaşi, alte sute de mii fiind răniţi sau daţi dispăruţi. După eliberarea teritoriului naţional, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obţinută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.