Preşedinţii României şi Bulgariei, Klaus Iohannis şi Rumen Radev, au discutat marţi, la Palatul Cotroceni, despre diversificarea surselor de energie şi a rutelor de transport, în contextul necesităţii reducerii dependenţei energetice de față de Rusia. Klaus Iohannis a adus în discuție operaționalizarea rapidă a Interconectorului Bulgaria-Grecia, care, odată finalizat, va putea fi conectat la gazoductul BRUA.
„În contextul necesității reducerii dependenței energetice de Federația Rusă, am discutat despre diversificarea surselor de energie și a rutelor de transport. Am subliniat, totodată, importanța operaționalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia. Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operațional și astfel Coridorul Vertical de Gaze, care are o importanță crucială, să devină funcțional”, a declarat Klaus Iohannis la finalul convorbirii cu Rumen Radev.
Întrebat când consideră că va fi pus în funcțiune, șeful statului a dat ca termen finele acestui an.
„Am discutat această chestiune cu premierul Mitsotakis (Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei - n.r.), știți bine că a fost în vizită, și avem promisiuni ca până la sfârșitul acestui an interconectorul să fie funcțional și atunci evident că putem via Bulgaria să beneficiem de gaz lichefiat, care se va descărca în portul din Grecia. Pe de altă parte, se lucrează și la alte rute alternative de aprovizionare cu gaz și suntem în negocieri avansate cu mai multe surse. Este evident că până începe iarna ’22-’23 trebuie să avem alternative viabile care ne asigură gazul pentru iarna următoare”, mai precizat Klaus Iohannis.
Cei doi șefi de stat au mai discutat și despre legăturile dintre țări, propunând construirea de noi poduri peste Dunăre, dar și despre importanța navigabilității fluviului, care cere implementarea rapidă a proiectului european FAST DANUBE.
„Într-un context în care interconectivitatea este esențială pentru noi toți, iar Dunărea joacă un rol important pentru ambele țări, am discutat cu domnul Președinte Radev despre obiectivele comune care vizează, pe de o parte, construirea de noi poduri peste Dunăre, și, pe de altă parte, găsirea de soluții pentru asigurarea navigabilității pe Dunăre. Este nevoie să implementăm rapid Proiectul european FAST DANUBE, co-finanțat de Comisia Europeană, menit să îmbunătățească navigația pe Dunăre, în partea comună româno - bulgară a Dunării. Interesul este unul comun și sunt convins că ministerele transporturilor din cele două țări vor accelera discuțiile în această direcție”, a mai spus Klaus Iohannis.
Declarația președintelui Klaus Iohannis:
Îmi face plăcere să-i urez bun venit la București Președintelui Republicii Bulgaria, domnul Rumen Radev.
Discuțiile pe care le-am avut astăzi confirmă încă o dată relația bilaterală excelentă dintre țările noastre și interesul comun de a dezvolta în continuare parteneriatul nostru aprofundat.
Subiectul central al discuțiilor a fost, desigur, situația gravă de securitate generată de agresiunea militară a Federației Ruse contra Ucrainei, precum și combaterea efectelor sale multiple.
În plan umanitar, am reconfirmat sprijinul total pe care România îl acordă tuturor refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră.
Am prezentat măsurile adoptate de România pentru a sprijini toți cetățenii ucraineni, precum și cetățenii străini în procesul de evacuare în siguranță.
Totodată, am discutat despre demersurile întreprinse pentru acordarea sprijinului umanitar, inclusiv prin operaționalizarea centrului logistic de la Suceava, care colectează și transferă în Ucraina și, dacă este cazul, în Republica Moldova, ajutorul umanitar internațional.
Este foarte posibil ca fluxurile de refugiați să crească. De aceea, am discutat cu Președintele Radev cele mai bune modalități de coordonare astfel încât să facem față cu bine acestei crize fără precedent.
Am discutat și despre situația din Republica Moldova și am prezentat sprijinul acordat de România în gestionarea fluxurilor crescute de refugiați, precum și a altor provocări cărora Chișinăul trebuie să le facă față.
Am subliniat astfel necesitatea ca Uniunea Europeană, alături de toate statele membre, să acorde sprijin în acest sens Republicii Moldova, precum și în ceea ce privește creșterea rezilienței sale.
Am transmis Președintelui Radev aprecierea noastră pentru cooperarea dintre România și Bulgaria în cadrul NATO pentru întărirea securității țărilor noastre, dar și a regiunii.
Prin urmare, am prezentat evaluarea României și, pe baza acesteia, necesitatea consolidării consistente a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, cu accent pe sudul acestuia, la Marea Neagră, ca răspuns ferm, cu caracter strict defensiv, al Alianței Nord-Atlantice la adresa acțiunilor agresive ale Rusiei.
Securitatea și stabilitatea Mării Negre sunt foarte importante, iar fiecare stat riveran are responsabilitatea de a le asigura.
România va continua să acționeze ca un stat responsabil, pentru asigurarea securității cetățenilor noștri și a regiunii, fiind pe deplin deschisă cooperării cu Bulgaria în acest scop.
Din punctul de vedere al cooperării economice, România este al doilea partener comercial al Bulgariei dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Ne-am bucurat să constatăm că, anul trecut, fluxurile comerciale bilaterale au înregistrat o creștere semnificativă, la peste 6 miliarde de euro, adică cu peste 55% față de anul 2020. Însă există încă un potențial mare pentru noi oportunități în domeniul economic și la nivel sectorial, inclusiv în ceea ce privește creșterea investițiilor reciproce.
În contextul necesității reducerii dependenței energetice de Federația Rusă, am discutat despre diversificarea surselor de energie și a rutelor de transport.
Am subliniat, totodată, importanța operaționalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia. Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operațional și astfel Coridorul Vertical de Gaze, care are o importanță crucială, să devină funcțional.
Într-un context în care interconectivitatea este esențială pentru noi toți, iar Dunărea joacă un rol important pentru ambele țări, am discutat cu domnul Președinte Radev despre obiectivele comune care vizează, pe de o parte, construirea de noi poduri peste Dunăre, și, pe de altă parte, găsirea de soluții pentru asigurarea navigabilității pe Dunăre. Este nevoie să implementăm rapid Proiectul european FAST DANUBE, co-finanțat de Comisia Europeană, menit să îmbunătățească navigația pe Dunăre, în partea comună româno - bulgară a Dunării. Interesul este unul comun și sunt convins că ministerele transporturilor din cele două țări vor accelera discuțiile în această direcție.
Am abordat, desigur, și obiectivul țărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spațiul Schengen. Aderarea noastră va contribui în mod esențial la consolidarea Pieței Unice și la întărirea rezilienței Uniunii în ansamblul său, ceea ce este cu atât mai necesar în contextul actual marcat de crize multiple.
Măsurile adoptate de autoritățile române de gestionare a frontierei în contextul actualului flux de refugiați din Ucraina au demonstrat, încă o dată, că România aplică eficient standardele comune care decurg din acquis-ul Schengen.
Am convenit să menținem o strânsă coordonare în perioada următoare pe acest subiect.
Îi mulțumesc din nou domnului Președinte pentru vizită și pentru deschiderea cu privire la toate aspectele abordate în discuțiile de astăzi.
Editor : B.P.
