Zeci de ani de închisoare pentru judecătorii din dosarul lui Adamescu

Judecătorul Mircea Moldovan, condamnat în prima instanță la 22 de ani de închisoare cu executare, a rămas, după reducerea și contopirea pedepselor, cu 4 ani de închisoare, la care instanța a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, respectiv 8 ani și 2 luni închisoare. Deci, în total, judecătorul a primit 12 ani și 2 luni de închisoare.

În plus, magistrații au stabilit pentru Mircea Moldovan o pedeapsă complementară de interzicere, timp de 4 ani, a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptului de a exercita funcţia de magistrat.

În cazul lui Moldovan, din pedeapsa aplicată se vor scădea aproximativ 13 luni, reprezentând durata reținerii și arestării preventive (de la 20.05.2014 până la 29.08.2014), respectiv a arestului la domiciliu (de la 29.08.2014 până la 22 iunie 2015).

Magistratul Ion Stanciu, condamnat în prima instanță, la 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare, va executa 3 ani şi 4 luni de închisoare. Timp de un an, acestuia îi sunt interzise dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat.

Din pedeapsă, lui Stanciu i se vor scădea tot aproximativ 13 luni, aferente reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu.

În prima instanță, judecătorul Elena Rovența a primit 5 ani și 10 luni de închisoare cu executare pentru infracțiunea de luare de mită. Astăzi, ICCJ i-a redus pedeapsa la 4 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii, timp de trei ani, a exercitării unor drepturi (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat). Magistratului i se vor scădea, de asemenea, cele aproximativ 13 luni aferente reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu. Totodată, magistrații au decis ridicarea sechestrului asigurător asupra apartamentului pe care Rovența îl deține în coproprietate.

Judecătorul Sorin Viziru a primit pentru luare de mită, în prima instanță, 5 ani de închisoare cu executare. Magistrații Curții Supreme i-au redus, astăzi, pedeapsa cu șase luni, astfel că acesta va executa 4 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii, timp de doi ani, a unor drepturi. Și acestuia i se vor reduce din pedeapsă aproximativ 13 luni, cât a fost reținut, arestat preventiv și arestat la domiciliu.

Practicianul în insolvență Ilie Preda, care primise în prima instanță 6 ani și 10 luni de închisoare, a rămas astăzi cu 4 ani şi 4 luni închisoare (3 ani şi 6 luni închisoare, la care a fost adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 10 luni închisoare). Totodată, acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă complementară de interzicere, timp de patru ani, a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a exercita profesia de practician în insolvenţă, în oricare din formele acesteia şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În iunie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe oamenii de afaceri Dan Adamescu și Iosif Armaș, aceștia fiind acuzați că au dat mită unor judecători de la Tribunalul București pentru a obține soluții favorabile în instanță pentru firme ale lor aflate în insolvență.

Potrivit DNA, cei patru judecători au pretins și primit sume de bani sau bunuri în scopul de a îndeplini/nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor, desemnării preferențiale a unor administratori judiciari, atribuirii preferențiale a unor dosare de insolvență, pentru a-și exercita influența pe lângă alți magistrați de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător.

De exemplu, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Mircea Moldovan se angaja să atribuie preferențial unor societăți/practicieni în insolvență anumite ''dosare bune''. Prin sintagma ''dosare bune'' în materie de insolvență se înțelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență, susțin procurorii.

În alte cazuri, oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.

Potrivit rechizitoriului, judecătorul Moldovan a primit bani și bunuri în valoare de 29.935 lei, iar Ion Stanciu a primit, în cursul lunilor iunie 2013 și decembrie 2013, suma de 15.000 euro de la Dan Adamescu și de la o altă persoană, prin intermediul și cu ajutorul Monicăi Borza, pentru a pronunța o hotărâre favorabilă într-un dosar, respectiv de a accepta deschiderea procedurii insolvenței SC Baumeister SA, coordonată de Adamescu, și în schimbul numirii unei anumite societăți de insolvență drept administrator judiciar.

De asemenea, Mircea Moldovan a primit ca mită, printr-un intermediar, un pachet cu produse alimentare (carne de vită/miel) de la fostul deputat PSD Iosif Armaș, în schimbul ajutorului dat de magistrat într-un dosar de insolvență, ce privea SC Argirom International SA.

Și judecătorii Elena Rovența și Ciprian Viziru au primit bani pentru a pronunța hotărâri favorabile în mai multe dosare.

Potrivit DNA, elementele definitorii ale activității infracționale a celor patru judecători ai Secției a VII — a civilă s-au structurat pe mai multe paliere: întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului București, în fața clădirii TB sau în proximitatea instanței; întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu mașina prin București pentru a putea fi discutate aspectele infracționale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile; identificarea dosarelor de insolvență ''bune'' în care să fie desemnați sau cele în care judecătorii puteau pronunța soluții favorabile mituitorilor și cumpărătorilor de influență.