Tudorel Toader: Declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA
Ministrul Justiţiei prezintă un "Raport privind activitatea managerială la DNA", în care aduce un val de critici șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
ACTUALIZARE. Principalele declarații ale ministrului Justiției:
Este o prezentare a raportului și nu o conferință de presă.
Avem o justiție, unii spun că este bnă, alții că este rea. Justiția trebuie să fie egală pentru toți, trebuie să fie bună, nu rea.
În urmă cu 6 luni se împlineau 6 luni de la preluarea funcției de ministru al Justiției. Atunci prezentam liniile de modificare a legilor justiției. Au fost adoptate cu unele modificări, unele soluții declarare neconstituționale vor fi modificate de Parlament.
După alte 6 luni se împlinește exact un an de la preluarea demnității de ministru al Justiției. Vă voi prezenta raportul privind activitatea managerială de la DNA.
Am început activitatea profesională exercitând demnitatea de procuror. Am fost și sunt foarte mulțumit de respectiva opțiune.
Prezentul raport nu e o evaluare a activității DNA. Aveți rolul de a face și prezenta distincțiile necesare. Raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public, DNA și DIICOT va fi prezentat Parlamentului. Până la sfârșitul lunii februarie trebuie să primesc rapoarte de la instituțiile respective, să fac o sinteză, să prezint un raport în Parlament.
Raportul de față reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiției, rol constituțional.
Au fost dezbateri care au ridicat la cote nemaiîntâlnite atacurile la persoană și punerea la îndoială a prezumției de nevinovăției, apărării persoanei, atacuri care au declanșat mecanisme de evaluare care nu au mai fost folosite în cazul României și care au pus în pericol ridicarea altor mecanisme și chiar statul de drept.
Luarea de poziție privește activitatea managerială desfășurată de procurorul șef al DNA, iar temeiul de analiză se fundamentează distinct de raportul de sinteză.
La verificarea organizării eficiente a activității vor fi luate în calcul folosirea eficientă a resurselor, gestionarea situațiilor de criză, a informațiilor, organizarea pregătirii profesionale.
Am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinile manageriale în perioada februarie 2017-2018.
Raportul de evaluare a eficienței manageriale,urmare a pronunâării de către CCR a deciziei prin care s-a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, parchetul General, respectiv DNA, și Guvernul României, generat de arogarea de către DNA a dreptului de a verifica legalitatea unui act normativ.
Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pot repune în discuție oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor menționate sau alte măsuri. Am pornit de la controlul solicitat Inspecției Judiciare, de a face o verificare managerială de fond la DNA, în condițiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio evaluare. În raport s-au reținut circumstanțele întocmirii acestora.
Am spus că voi lua o decizie pe baza examinării tuturor circumstanțelor.
Partea de concluzii a prezentului raport se bazează pe acumulările de la începutul perioadei de analiză, pe acțiuni și fapte concrete, inclusiv declarații publice.
Concluziile sunt fundamentate pe 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte și fapte.
Am reținut o situație fără precedent în cadrul raporturilor dintre autoritățile publice. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituțională, în care DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată în fața instanței de contencios constituțional. În două dintre acestea, CCR a sancționat comportamentul DNA.
În sine, o singură decizie a CCR nu are aptitudinea de a duce la revocarea conducerii instituției. Conduitele pot fi corectate.
Concluziile sunt diferite când încălcările devin sistematice.
În mai puțin de jumătate de an de la publicarea unei decizii, DNA a fost chemată iar în fața CCR, pentru încă două conflicte. Așadar, trei sesizări într-un an, în două curtea a constatat încălcări a Constituției de către DNA.
În a treia situație, CCR nu a constatat un conflict, dar a făcut precizări în care a corectat conduita DNA, în sensul că nu poate controla oportunitatea unei HG.
E cu atât mai imputabilă, cu cât CCR arătase deja că procurorul nu se poate substitui decidentului.
Numărul conflictelor juridice ale DNA, semnificative în bilanțul CCR - 3 din 13.
Tudorel Toader citește deciziile CCR împotriva DNA în cazul Belina și în cazul Comisiei de anchetă pentru alegerile din 2009. În primul caz, CCR a spus că ancheta DNA a dus la blocaje în activitatea Guvernului, iar în cel de-al doilea, s-a produs un blocaj în activitatea comisiei.
Prin decizia 757/2017, legată de conflictul juridic legat de două hotărâri de Guvern, deși CCR nu a constatat un conflict, Curtea a decis că unitatea de parchet nu are competența de a începe urmărirea penală în ceea ce privește oportunitatea, ci în ceea ce privește legalitatea.
DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv asupra aspectelor de oportunitate în adoptarea hotărârii de guvern.
În legislația penală avem aproape 1000 de infracțiuni, dar niciuna nu constă în adoptarea unui act normativ cu încălcarea tehnicii legislative, aici verifică CCR.
Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicatul DNA au exprimat simple opinii, apreciem că este inadmisibilă o astfel de abordare prin care sunt încălcate drepturi ale unor persoane. Nu poți exprima simple opinii când te referi la prestigiul, libertatea unei persoane.
Comisia de la Veneția prevedea în 2012 faptul că în România cultura politică trebuie dezvoltată și că există o lipsă de respect față de institituții.
Am reținut comportamentul excesiv de autoritar, discreționar. În realizarea angajamentului asumat prin precedentul raport, am solicitat în 2017 realizarea unui control la DNA de către IJ. Acolo se consemnează o serie de comporamente, inclusiv indicii cu privire la obstrucționarea activității inspectorilor judiciari de către conducerea DNA.
Raportul IJ relevă comportamentul autoritar discreționar al procurorului-șef de la DNA.
Implicarea în anchetele altor procurori. Rezultă inclusiv din declarații publice făcute de procurorul șef al DNA. Se observă implicare în anchetele altui procuror.
Trecerea timpului nu a dus la o îndreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei.
Prioritizarea soluționării dosarelor cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolvă după rezonanța publică pe care o au, nu pe funcția persoanei, ci în ordine cronologică.
Contestarea actelor și autorității CCR: Cu prilejul unor evenimente publice, șefa DNA a învinovățit CCR, punând pe seama acesteia pretinsa imposibilitate a DNA de urmărirea unor fapte apreciate de natură penală și acoperire a unor prejudicii.
La începutul anului 2017, a declarat pentru BBC că se teme de desființarea DNA. Într-un alt interviu pentru Euronews s-a lansat într-o critică dură la adresa proiectelor de modificare a legilor justiției, aflate în dezbatere parlamentară, atacând politicieni.
Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificări legislative, care s-au dovedit a fi constituționale.
Afirmațiile sunt fără precedent și nereale, au afectat imaginea României. Sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra României și statului de drept.
România nu are nicio legătură cu situația juridică în care se află Polonia. Ne aflăm în altă paradigmă, altă realitate juridică care a fost prezentată în mod eronat.
Încercarea de a obține condamnări cu orice preț, în condițiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniștri, la persoane cu rang înalt. Este absolut contrar oricărui stat de drept. La mijloc este destinul unui om egal cu toți ceilalți. Cauzele nu trebuie rezolvate după grad.
Creșterea numărului de achitări, creșterea cheltuielilor, raportări eronate. Se raportează nr de inculpați trimiși în judecată, din 2016, de exemplu, și nr de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Dar cei trimiși în judecată în 2016 nu se regăsesc între cei achitați în 2016.
Mircea Negulescu a fost lăudat, în loc să fie verificat.
Am notate hotărâri judecătoreşti, instanţa a statuat neconcordanţa între ce se aude şi ce se vede, motiv pentru care cauza a fost trimisă înapoi la urmărire penală, mie mi se pare a fi foarte grav.
Tergiversarea soluţionării unor cauze - CPP şi Curtea Europeană prevăd soluţionarea cauzelor în termen rezonabil. Termenul rezonabil este mai mult decât termenul de prescripţie al urmăririi penale. Am avut un caz recent pe care nu ai cum să-l uiţi, să-l laşi în nelucrare. Este în opinia mea absolut inadmisibil.
Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori - când toată opinia publică, când s-a ajuns când procurori cu funcţie se reclamă între ei, există obligaţia minimală ca şef să vezi dacă e sau nu adevărat.
La ministerul public, un dosar costă sub 2000 lei, la DIICOT - 6000, la DNA - 39.400 şi ceva de lei, dar dacă iei bugetul întreg al dna şi îmăraţi la nr de rechizitorii îţi să aproape 40.000 de lei pe rechizitoriu, dar DNA are mult mai mulţi procurori decât DIICOT. Un procuror DNA scoate pe an 2 rechizitorii pe an.
Concluzii:
Potrivit art 1 din constituţie, România e stat de drept, s-a dezvoltat componenta de combatere a corupţieri. Buna activitate a DNA e consemnată în documentele interne şi internaţionale, standardul luptei anticorupţie nu poate să protejeze comportamente neconsotuţionale, nelegale, defăimătoare la adresa României conducătrilor instituţiilor publice cu competeţe constituţionale.
DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia, ale cărei acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, exces de autoritate, comportament discreţionar, sfidarea activităţii Parlamentului, contestarea deciziilor CCR şi a autorităţii acesteia.
Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate care sunt în conformitate cu patrimoniul constituţional, care permit unei ţări să evite şi să depăşească crizele posibile.
Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele.
Trebuie să eliminăm lucrurile rele.
Nu contează numărul de cazuri, contează existenţa unuia.
Ferească Dumnezeu ca vreunul să fie victima unei erori judiciare!
Pentru aceste acte şi fapte de netolerat, în temeiul prev art 54, ar 4, coroborat cu 51, alin 2, legea 303 din 2004, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA.
Prezentul raport însoţit de propunerea de revocare va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi preşedintelui României, pentru a analiza şi pentru a decide în raport cu competentele constitutionale.
Tudorel Toader a anunțat, într-o informare de presă, că va citi raportul privind activitatea DNA după ce premierul Viorica Dăncilă i-a cerut să-și scurteze vizita oficială în Japonia, săptămâna trecută.
Unii lideri social-democraţi se aşteaptă şi la anunţarea unor măsuri, inclusiv la o propunere de revocare a şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, propunere care însă trebuie aprobată de preşedintele Klaus Iohannis. Aceasta în condiţiile în care şeful statului apreciază că nu există motive de revocare a şefei DNA, el subliniind recent că orice astfel de măsură trebuie foarte bine argumentată.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, „ne-a anunţat că ne va anunţa că joi face ceva” şi că el aşteaptă până joi.
„Tocmai ne-a anunţat că ne va anunţa că joi face ceva. Aşteptăm până joi. N-aţi auzit că nu ştiu ce blat am eu cu sistemul?”, a mai declarat Liviu Dragnea.
Întrebat dacă, în cazul în care nu va lua joi o decizie privind DNA, Tudorel Toader riscă să-şi piardă sprijinul în Guvern, Dragnea a evitat un răspuns. „Nu vreţi să aşteptăm ziua de joi?”, a replicat el.
Chestionat dacă el personal este mulţumit de activitatea ministrului Justiţiei, liderul PSD a răspuns: „Da”.
Miercuri, însă, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al partidului, Dragnea a fost mult mai tranşant, mesajul său pentru ministrul Justiţiei fiind că se aşteaptă ca acesta să nu se facă de râs.
Citește și: Raportul pe DNA. Momentul adevărului pentru Tudorel Toader
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, luni, că Tudorel Toader trebuie să facă o evaluare, un raport al activităţii DNA, să prezinte acest raport şi „să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”.
„Ministrul trebuie să facă o evaluare, un raport, să vină în spaţiul public să prezinte acest raport şi cred că trebuie să lăsăm justiţia să-şi spună cuvântul. L-am chemat pe domnul ministru în ţară. Vreau să disipez unele îndoieli şi unele acuze din spaţiul public, cum că aş fi anulat întâlnirile pe care le avea domnul ministru cu ministrul Justiţiei din Japonia. Nu, domnul ministru s-a întâlnit cu ministrul Justiţiei din Japonia, s-a întâlnit cu preşedintele Băncii Europene de Investiţii. Mai avea câteva vizite de făcut. A venit în ţară, a văzut ce este în spaţiul public şi singura mea discuţie a fost cea referitoare la ceea ce a apărut în spaţiul public, la raportul pe care dânsul trebuie să-l prezinte şi să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Întrebată de ce a amânat ministrul Justiţiei acest anunţ, Dăncilă a spus că abia săptămâna trecută au apărut în spaţiul public informaţiile şi că „nu putea să vină din Japonia fără să analizeze, fără să vadă ce s-a întâmplat, ce este real, care e situaţia reală”: „Cred că nu era un raport care să fie creat pe realitate şi consistenţă. Îi trebuie o săptămână să preia toate informaţiile”.
Miercuri, Dăncilă a spus că speră ca raportul prezentat de ministrul Toader să fie corect.
Alţi lideri PSD, precum Niculae Bădălău şi Codrin Ştefănescu, aşteaptă însă măsuri de la ministrul Justiţiei.
Preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a declarat miercuri că se aşteaptă ca ministrul Justiţiei să respecte legea, deoarece PSD a promis în campania electorală că va stopa abuzurile. El a afirmat că nu este în măsură să spună dacă Toader ar trebui revocat din funcţie.
Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a declarat luni că nici el, nici PSD nu au cerut revocarea procurorului-şef DNA, dar în momentul în care au apărut înregistrările vizând DNA, trebuiau luate nişte măsuri, inclusiv ministrul Tudorel Toader trebuia să ceară să se ia măsuri. El a afirmat că zilele trec, iar probele dispar şi România aşteaptă răspunsuri.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa, joia trecută, că în această săptămână va prezenta în Parlament raportul de activitatea DNA, DIICOT şi a Ministerului Public. El a ţinut să precizeze că înainte de a accepta postul de ministru a primit garanţii de neimplicare a factorului politic în activitatea Ministerului Justiţiei, fapt care s-a respectat şi se respectă şi în prezent.
„Potrivit legii, voi prezenta în Camerele reunite ale Parlamentului raportul privind activitatea desfăşurată la nivelul Ministerului Public, la nivelul DIICOT, la nivelul DNA. Prezentarea respectivului raport constituie o obligaţie a ministrului Justiţiei, este prevăzută în articolul 79 din Legea privind organizarea judiciară. Distinct de raportul pe care îl voi prezenta în Parlament, săptămâna următoare, în cursul zilei de joi, la o oră pe care o voi anunţa în timp util, voi face o informare de presă în care voi prezenta conţinutul şi concluziile raportului cu referire la activitatea DNA”, a declarat Tudorel Toader.
Joi seară, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, întrebat despre o eventuală revocare din funcţie a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, că la acest moment nu vede motive de revocare, dar că s-ar putea să existe unele pe care el nu le cunoaşte, dar le cunoaşte ministrul Justiţiei, iar Tudorel Toader ar trebui să vină extrem de documentat dacă ar avea o astfel de propunere.
„Asta cu revocarea constat că e o preocupare intensă în spaţiul public. Momentan, sincer, nu văd motive de revocare, dar s-ar putea să existe unele pe care eu nu le cunosc şi le cunoaşte ministrul Justiţiei. În acest caz, cu siguranţă, domnul ministru al Justiţiei ar veni extrem, extrem de bine documentat, dacă ar solicita aşa ceva. Încă o dată, acum nu cunosc motive de revocare”, a afirmat preşedintele.
Şeful statului a menţionat că nu a existat niciun control la DNA altul decât cel din vara anului trecut, „despre care nu s-a mai auzit mare lucru, probabil s-a terminat cu bine” şi nu a existat nici măcar o discuţie la nivelul conducerii DNA.
„M-ar surprinde ca aşa, cvasi-peste noapte, să apară motive serioase şi bine fundamentate pentru o ipotetică solicitare de revocare", a afirmat preşedintele.
Klaus Iohannis a spus că în următoarele zile va avea o discuţie şi cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi, dacă va fi nevoie, va avea o discuţie şi în trei - cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost prezent marţi la Cotroceni, când preşedintele i-a primit pe absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii, ocazie cu care a şi discutat cu şeful statului.
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a susţinut, săptămâna trecută, o conferinţă de presă de două ore în care a spus că nu are niciun motiv să îşi dea demisia, pentru că a respectat legea în tot ceea ce a făcut. Ea a afirmat că în acest scandal nu este vorba despre Kovesi, ci despre „asaltul asupra justiţiei”.
Scandalul vizând DNA s-a declanşat după ce Antena 3 a difuzat o înregistrare cu fostul deputat PSD Vlad Cosma, care susţine că procurorii Mircea Negulescu şi Lucian Onea de la DNA Ploieşti ar fi încercat să facă dosare în baza unor "probe fabricate" pe numele unor politicieni şi oameni de afaceri, între care Sebastian Ghiţă. Vlad Cosma a susţinut, de asemenea, că şeful DNA Ploieşti, Lucian Onea, i-ar fi cerut să modifice documente şi probe care ar fi fost folosite ulterior în dosar.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
