Toader: Procurorii-șefi să fie numiți fără implicarea președintelui. Lista propunerilor făcute azi

Pachetul de modificări prezentat miercuri de ministrul Justiției se referă doar la trei legi: Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (nr. 303/2004), Legea privind organizarea judiciară (nr. 304/2004), Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (nr. 317/2004). Cu alte cuvinte, Tudorel Toader nu prezintă nicio propunere de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală, deși mulți reprezentanți ai coaliției la putere spuneau că așteaptă o astfel de propunere. Printre modificările propuse se regăsește aceea a eliminării șefului statului din procedura numirii și revocării procurorului general, procurorului-șef al DNA și procurorului-șef al DIICOT.

„Nu vorbim astăzi nici despre grațiere, nici despre amnistie, nici despre abuzul în serviciu sau neglijența în serviciu, nici despre foaia de parcurs pentru a respecta hotărârea CEDO”, a precizat Toader încă din debutul conferinței de presă.

Cele mai multe propuneri de modificare se referă la Legea CSM, pentru că sunt propuneri tehnice, a precizat Toader.

Vechime mai mare pentru promovare și mandat de 4 ani

MJ propune majorarea vechimii necesare pentru promovarea în funcție:

- 7 ani de activitate efectivă ca judecător pentru a promova la Tribunal sau la Tribunalul specializat.

- 7 ani de activitate efectivă, la procurori, pentru a ajunge la Parchetul de pe lângă Tribunal sau Parchetul de pe lângă Tribunalul specializat.

- 8 ani de activitate efectivă pentru a promova în funcția de procuror al DIICOT sau DNA.

- 10 ani vechime efectivă pentru a ajunge judecător la Curtea de Apel, respectiv procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

- 15 ani vechime efectivă pentru a ajunge procuror la Parchetul de pe lângă ICCJ.

- 18 ani vechime efectivă pentru a promova judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.

La condiția vechimii se adaugă toate celelalte condiții prevăzute în lege.

MJ mai propune modificarea mandatelor funcțiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani. Este vorba atât de funcțiile de conducere pentru judecători, cât și pentru procurori.

„Propunem ca, pe viitor, funcțiile de conducere să aibă un mandat de 4 ani. Fac o cuvenită precizare, sunt niște principii de ordin constituțional care spun că mandatele în curs nu sunt afectate de modificări”, a precizat Toader.

Cu alte cuvinte, dacă modificările propuse de Tudorel Toader vor fi acceptate de Parlament, procurorul general și procurorul-șef al DNA și DIICOT vor avea mandate de 4 ani. De prelungire, nu vor beneficia însă Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr.

În privința posibilității ca un procuror să treacă în funcția de judecător și invers, MJ menține posibilitatea, cu aprobarea CSM, dar nu oricum, ci doar la nivel de Judecătorie, respectiv Parchet de pe lângă Judecătorie. Cu alte cuvinte, trecerea va fi posibilă doar la începutul carierei unui procuror/judecător.

Numirea judecătorilor și procurorilor șefi

Ministerul Justiției propune ca președintele ICCJ să fie numit de către președintele României, ca și în prezent, dar propunerea o va face Secția pentru judecători a CSM.

Spre diferență, procurorul general, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT vor fi numiți de Secția pentru procurori, la propunerea ministrului Justiție. Atenție, în prezent procurorii-șefi sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul CSM.

Toader explică diferența de tratament în ceea ce privește numirea prin faptul că „procurorii sunt subrdonați ierarhic, judecătorii nu sunt subordonați ierarhic”.

Procurorul ierarhic superior va evalua probele din dosar

O altă propunere de modificare făcută de Tudorel Toader vizează extinderea competențelor de verificare ale procurorului ierarhic superior. Acesta va fi nevoit să verifice atât legalitatea, cât și temenicia unei soluții a procurorului de caz.

„Procurorul dă o soluție. O parte este nemulțumită, să spunem de clasare, face plângere. Azi procurorul ierarhic superior verifică legalitatea. După propunerea pe care am formulat-o, procurorul ierarhic superior verifică și temeinicia soluției. (...) Poate să evalueze conținutul probatoriului administrat”, a explicat Toader.

Potrivit acestuia, măsura nu ar putea avea ca efect afectarea independenței procurorului de caz, ea vizând doar extinderea competențelor de verificare ale procurorul ierarhic superior.

Magistrații pensionari să nu mai fie reîncadrați și să nu mai rămână în locuințele de serviciu

Toader s-a referit și la menținerea drepturilor locative de către moștenitorii fostului magistrat.

După legea în vigoare, magistratul poate rămâne în locuința de serviciu după ieșirea la pensie, iar după deces, moștenitorii rămân beneficiari. MJ propune ca dreptul de a închiria o locuință de serviciu să înceteze în momentul încetării contractului de muncă. Cu alte cuvinte, la ieșirea la pensie, magistratul părăsește locuința de serviciu.

De asemenea, MJ propune abrogarea textului de lege care permite reîncadrarea unui magistrat ieșit la pensie în funcția de judecător sau procuror, cu avizul CSM.

„La 49 de ani se pensionează (...). Nu sunt de acord cu astfel de reîncadrări (...) Tânăr și util sistemului era și când s-a pensionat”, a declarat Toader.

Magistrații vor răspunde în solidar cu statul pentru erori

Tudorel Toader s-a referit și la mult discutata răspundere a magistraților. Potrivit șefului MJ, proiectul de lege menține prevederea constituțională potrivit căreia statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. De ce? „Puterea judecătoarescă se exercită în numele statului și atunci statul preia răspunderea”, a explicat Toader.

În schimb, ca noutate, MJ propune solidaritatea în răspundere a celui care cauzează prejudiciul cu statul. Mai precis, după ce prejudiciul este acoperit de stat, în temeiul unei hotărâri irevocabile, „statul se îndreaptă cu acțiune împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit eroarea cauzatoare de prejudiciu”. Cu alte cuvinte, statul va fi obligat să deschidă acțiunea în regres, nu va fi doar o posibilitate ca în prezent.

Direcție specială care să-i urmărească penal pe magistrați

Tudorel Toader a anunțat că propune înființarea unei direcții specializate, pe lângă DNA și DIICOT: o direcție care să aibă competența exclusivă de a urmări penal magistrații acuzați de comiterea unor infracțiuni.

„Avem în vedere asigurarea unei protecții și autonomii față de magistrații bănuiți că ar fi comis infracțiuni”, a precizat șeful MJ.

Potrivit lui Toader, la început vor fi 20 de procurori care vor ancheta reclamatele infracțuni comise de magistrați.

Membrii CSM să se suspende, Inspecția judiciară la MJ

Proiectul de lege prezentat de Toader propune și ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să se suspende, pe durata mandatului, din magistratură.

„Ei sunt demnitari ai statului român, au în grijă administrarea unei puteri dintre cele trei și atunci trebuie să se ocupe exclusiv de atribuțiile de membru CSM, fără a mai participa ca judecător sau procuror în instrumentarea cauzelor”, a explicat Toader.

De asemenea, acesta a precizat că propune ca Inspecția judiciară să treacă la Ministerul Justiției. „În multe țări, Inspecția judiciară este la Ministerul Justiției, respectând deplina autonomie, independență pe care o are (...). Să nu fie dependentă de CSM”, a declarat Toader.

Despre grațiere și Coduri penale: „Vom vedea ce se poate face”

„Sunt propuneri, așa cum anunțam pe data de 2 august, de fond și nu de formă. Propuneri pe care le considerăm firești și normale, de natură să asigure buna funcționare între cele trei puteri ale statului, de natură să eficientizeze și să credibilizeze actul de justiție”, a spus Toader în încheierea prezentării propunerilor de modificare a celor trei legi.

Șeful MJ a mai anunțat că, într-o săptămână, va prezenta foaia de parcus pentru punerea în aplicarea a hotărârii CEDO privind situația din penitenciarele din România.

Cât despre grațiere și modificările ce ar trebui operate în Codurile penale ca urmare a deciziilor Curții Constituționale, Toader a spus: „Vom vedea ce se poate face”. În opinia acestuia, ar fi necesară „evaluarea întregii legislații, nu numai penală”.

Informații de context

Totuși, Toader a vorbit despre prezentarea unui proiect de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală încă din 4 martie, adică la aproximativ o săptămână de la preluarea șefiei MJ de la Florin Iordache. Atunci, Toader spunea că va prezenta proiectul „în maximum 45 de zile”. Termenul a fost, apoi, tot amânat, între timp ministrul Justiției mergând la Bruxelles, pentru a prezenta oficialilor europeni atât „modificarea Codurilor în acord cu deciziile CCR”, cât și „posibile modificări la Legea grațierii” (proiectul legii grațierii a fost adoptat tacit de Senat și se află la Camera Deputaților).

Și în privința pragului pentru abuz în serviciu au fost dese schimbările de poziție ale ministrului Justiției. Pe 3 aprilie, Toader spunea că nu va stabili niciun prag: „Nu voi stabili niciun prag, nici maxim, nici minim pentru că, sigur, eram judecător la Curte, sunt membru în Comisia de la Veneția, dar legiuitorul național trebuie să respecte Legea fundamentală. Legea fundamentală spune: constituie abuz fapta funcționarului și acolo nu se referă la un prag, ne referim la dispozitiv, știu bine și considerentele”. Pe 8 iunie, revenea asupra deciziei („Așteptăm întâi decizia Curții, motivarea ei integrală (...), după care vom face dezbateri cu profesioniștii Dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil, de natură să pună de acord prevederile din Codul penal cu decizia Curții Constituționale”), pe 28 iunie, declara că „nu va fi cel așteptat de toată lumea”, iar pe 2 august, arăta ca va fi „un prag rezonabil”.

Între timp, UE a adoptat directiva care stabilește că, în cazul unei fraude cu fonduri europene de peste 10.000 de euro, un stat nu poate renunța la sancțiunea penală. Adică, pragul european a fost stabilit la o valoare de patru ori mai mică decât pragul Iordache-PSD din OUG 13.

Știre în curs de actualizare.