Probele care au dus la condamnarea tânărului jihadist din Craiova au fost strânse de trei colaboratori sub acoperire ai anchetatorilor. Discuţiile interceptate de cei trei dovedesc faptul că adolescentul a pus în pericol securitatea naţională, scriu judecătorii în motivarea deciziei de condamnare la închisoare a tânărului ihadist. Decizia nu este însă definitivă. Procesul va fi reluat la toamnă, la Instanţa Supremă.
În decembrie anul trecut, tânărul de 18 ani ajungea în arest, după ce anchetatorii au dovedit că, după prima reţinere, a continuat să promoveze acţiunile organizaţiei teroriste Stat Islamic. Ba chiar luase legătura cu lideri ai organizaţiei, oferindu-le ajutor şi cerând sprijin pentru a se antrena. Prima parte a procesului s-a încheiat rapid, pentru că Luigi Boicea şi-a recunoscut faptele. În motivarea condamnării la închisoare, instanţa din Craiova arată că principalele probe au fost cele strânse de cei trei colaboratori ai procurorilor antimafia, care i-au câştigat tânărului încrederea.
„Unul dintre ei a participat la o întrunire cu caracter restrâns în cadrul căreia numitul Luigi Boicea a abordat teme cu referire la activitatea recentă a organizaţiei teroriste Daesh/Statul Islamic, manifestându-și admiraţia faţă de aceasta și susţinând faptul că, în curând, pe fondul intrării României în război cu Rusia, va fi creat un moment prielnic pentru ca organizaţia teroristă să pătrundă în Europa și să ajungă și în România”, se arată în motivarea Curţii de Apel Craiova.
Unul dintre oamenii plasaţi de anchetatori în anturajul băiatului a interceptat o discuţie cu acesta, considerată relevantă de instanţă.
„Am început să urăsc foarte mult non-musulmanii. Nu-i agreez, nu îmi place să stau în compania lor, nu-i plac. (...) Nu îmi place mentalitatea lor, felul cum se comportă (...) Stau şi aştept ziua în care o să-mi îndeplinesc visele (...) îmi doresc tare mult să ader la Statul Islamic”, a notat instanţa în motivarea deciziei de condamnare.
Judecătorii au considerat că Luigi Boicea a pus în pericol securitatea naţională, prin "vizibilitatea" pe care încerca să o obţină în comunitatea fundamentalistă.