Sute de deţinuţi români din străinătate, trimişi să-şi execute pedepsele în ţară. Întreţinerea unui condamnat costă 2.500 de lei lunar

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Infractorii români, condamnaţi în ţări europene, sunt trimişi să-şi execute pedeapsa acasă, într-un sistem penitenciar deja supraaglomerat.

Ministerul Justiţiei a primit anul trecut 600 de cereri de la autorităţile din 26 de state. Cei mai mulţi români au fost trimişi din Italia, peste 270 de persoane. Cel mai recent caz este al lui Romulus Mailat, românul condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea în 2007 a unei femei. Autorităţile italiene l-au extrădat la începutul lunii aprilie. Romulus Mailat a fost încarcerat la penitenciarul Aiud.

Şi autorităţile din Spania au transmis României 119 cereri de trimitere în ţară a românilor care au comis infracţiuni pe teritoriul său. Printre ei se află şi interlopul Ioan Clămparu.

În 2012, o instanţă din Spania l-a condamnat definitiv la 30 de ani de închisoare pentru proxenetism. La jumătatea lunii aprilie a fost adus în România unde îşi va executa pedepsa primită acolo, plus o alta de 13 ani dată de judecătorii români.

Potrivit raportului privid Starea Justiţiei pe anul 2014 făcut de Consiliul Superior al Magistraturii, şi România a cerut ajutorul autorităţilor judiciare străine pentru a-i căuta pe cei care fug de justiţie. Au fost emise 1500 de mandate europene de arestare. În doar jumătate dintre cazuri persoanele căutate au fost şi găsite.

Cei mai mulţi sunt căutaţi pentru infracţiuni de trafic de droguri, de persoane, infracţiuni informatice, corupţie şi terorism.

Pe lista poliţiei cu cele mai căutate persoane a intrat recent şi fostul deputat Marko Attila, arestat în lipsă pentru corupţie. De mai mult timp sunt, însă, căutaţi Omar Mukles, fratele lui Omar Hayssam, condamnat la cinci ani de închisoare şi Codruţ Marta, fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar.