Vehiculată ca posibil ministru al Justiției, judecătoarea Dana Gârbovan scrie, pe Facebook, că nu va ocupa postul rămas vacant după demisia lui Florin Iordache. Magistratul clujean este şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).
ACTUALIZARE 15.22. Dana Gârbovan confirmă că a avut o întânire cu premierul Sorin Grideanu în care au discutat despre problemele din sistemul judiciar şi cum pot fi rezolvate, dar nu precizează dacă premierul i-a oferit sau nu postul de ministru al Justiţiei.
Spune însă că statutul de judecător nu-i permite să ocupe un post în executiv şi că ar trebui să demisioneze pentru a putea deveni titular la ministerul Justiţiei.
____________________________________________________________________________________________________________________
Premierul Sorin Grindeanu a confirmat că a purtat discuţii cu Dana Gârbovan pentru portofoliul de la Justiţie, liber în urma demisiei lui Florin Iordache - după scandalul privind OUG 13.
„E o doamnă cu care am avut o discuţie, dar am avut şi cu alții. Oamenii cu care am vorbit mi-au dat foarte multe idei despre ce trebuie să facem în continuare, fie că vor fi sau nu pe lista scurtă. Eu zic că o să venim cu o soluţie de necontestat”, a spus Sorin Grindeanu, premier.
Mâine ar urma să fie anunţate numele celor care ar putea să ocupe posturile vacante de ministru al Justiţiei şi de ministru pentru întreprinderi mici şi mijlocii.
Cum a ieșit Dana Gârbovan în evidență
În 2016, șefa Uniunea Națională a Judecătorilor din România a avut câteva comunicate, unele critice la adresa ambasadorului SUAsau reacții întârziate în cazul votului de privind neînceperea urmăririi penale a ex-vicepremierului Gabriel Oprea.
În 21 septembrie anul trecut, la două zile după votul din Senat, când parlamentari ai PSD, ALDE și UNPR au blocat începerea urmăririi penale a ex-vicepremierului Gabriel Oprea, acuzat de ucidere din culpă, Uniunea Națională a Judecătorilor din România a spus că subiectul ar fi fost tratat „cu superficialitate și lipsă de profesionalism” atât de Camera Superioară, cât și de DNA.
Ca argument pentru tratamentul nediferențiat aplicat celor două instituții, UNJR invocă o formulare din comunicatul emis de DNA după votul din Senat, comunicat în care anchetatorii atrăgeau atenția că ancheta penală se blochează, iar actul de justiție nu mai poate fi înfăptuit.
De asemenea, în octombrie, UNJR alături de Asociația Magistraților din România au criticat printr-o scrisoare deschisă afirmațiile făcute de ambasadorul SUA la Bucuresti. Despre afirmațiile lui Hans Klemm, cele două asociații susțin că „aduc o gravă atingere imaginii justiției și bunei funcționări a democrației în România.”