Schimbul de date personale între instituții, reclamat la Curtea Europeană de Justiție
Kapcza Mikolt este unul dintre cei aproximativ o sută de avocaţi care au dat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în judecată, după ce a fost pusă să plătească contribuţii la sănătatate, retroactiv.
„În anii 2009 sau 2010 am început să primesc titluri executorii, somaţii pentru plata unor sume de contribuţii la sănătate retroactiv, de bază, majorări, sume foarte mari. În condiţiile în care înainte nu primisem niciun fel de decizie sau înştiinţare”, spune Kapcza Mikolt, avocat.
Mai mulţi avocaţi s-au reunit în proces. Iniţial, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, de unde a fost transferat ulterior la Curtea Europeană de Justiţie.
Flavia Maier, avocat: „Ne-am gândit că un demers colectiv va avea o mai mare putere şi vom arăta în cele din urmă că legea este de partea noastră.”
„Noi am susţinut în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene împrejurarea că transmiterea datelor cu caracter personal şi prelucrarea lor în alt scop decât cel pentru care l-ai declarat iniţial nu se poate face fără informarea prealabilă a persoanei la care se referă acele date şi în lipsa unui cadru legal bine definit”, mai spune Kapcza Mikolt.
Mai exact, avocaţii susţin că schimburile de informaţii nu s-a făcut în baza unei legi, ci doar în baza unui protocol semnat între CNAS şi ANAF, lucru care încalcă regulile de confidenţialitate. Curtea Europeană le-a dat dreptate. Potrivit motivaţiei, nu se pot transmite şi prelucra date între două autorităţi ale administraţiei publice, fără ca persoanele vizate să fi fost informate înainte.
Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene: „Dreptul Uniunii se opune transmiterii și prelucrării de date personale între două autorități ale administrației publice a unui stat membru fără ca persoanele vizate să fi fost informate în prealabil despre această transmitere sau despre această prelucrare.”
Mircea Pop, decanul Baroului Cluj, spune că „această hotărâre nu trebuie comunicată, nu trebuie pusă în executare, este ca un fel de lege.”
În România sunt zeci de mii de persoane care au contestat faptul că au fost puse să plătească retroactiv contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate. Acum această decizie venită de la Luxemburg ar putea chiar să îi ajute să îşi recupereze banii daţi.
Mircea Pop mai spune că „oricine poate să ceară, să pornească un proces împotriva statului și să spună: aceste sume pe care le-am plătit în urma actelor de executare pe care voi, Casa de Sănătate, sau Fisc, le-aţi făcut împotriva mea le-am plătit în mod nedatorat, trebuie să mi le restituiţi.”
Procesul a durat aproximativ un an, iar cheltuielile de judecată au fost suportate din banii baroului Cluj.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
