Șase procurori, dați afară din DNA. Decizia, semnată de Augustin Lazăr
Magistrații erau delegați, adică transferați temporar de la alte parchete, dar nu mai îndeplineau noile condiții de vechime introduse prin noua lege a organizării judiciare, intrată în vigoare luna trecută, după ce modificările adoptate de Parlament au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis.
Decizia de încetare a delegării a fost luată, luni, de procurorul general al României, Augustin Lazăr.
„La data de 2 august 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a solicitat procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie evidenţa nominală a procurorilor delegaţi în cadrul Direcţiei şi care nu îndeplinesc condiţia de vechime în funcţie de minim 8 ani. Situaţia solicitată a fost transmisă în cursul zilei de azi, 6 august 2018, dată la care, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost dispusă încetarea delegării în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru un număr de şase procurori”, informează Parchetul General, printr-un comunicat transmis presei.
Tot procurorul general este cel care a semnat deciziile prin care acești șase magistrați fuseseră transferați, inițial, la DNA.
Legea nouă a organizării judiciare, promulgată de curând de președintele Klaus Iohannis, prevede însă că doar procurorii numiți în urma unui concurs în DNA sau în DIICOT și care au o vechime de minimum opt ani pot rămâne pe funcții.
Situația delegărilor - în cadrul DNA și pe funcțiile de conducere - urmează să fie discutată mâine la Ministerul Justiției, unde procurorul-șef interimar al DNA, Anca Jurma, se întâlnește cu ministrul Tudorel Toader.
Ministrul Justiţiei a solicitat DNA să îi comunice situaţia delegărilor şi detaşărilor în funcţie şi dacă nu au fost îndeplinite condiţiile legale. Aceasta după ce procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Călin Nistor a declarat, vineri seara, la B1 Tv, că din informaţiile pe care le deţine, doar 7 din cei 178 de procurori DNA sunt delegaţi şi că în DNA nu există procurori detaşaţi, însă există trei procurori DNA care sunt detaşaţi la alte structuri de parchet.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Nistor a făcut această precizare după ce moderatoarea emisiunii a spus că a primit un SMS de la Tudorel Toader. „Ministrul Justiţiei mă întreabă şi vă întreabă câţi procurori DNA sunt delegaţi şi câţi detaşaţi. Luni, spune dânsul, va întreba oficial, cred DNA, câţi procurori delegaţi şi câţi sunt oficiali detaşati”, a precizat moderatoarea.
Ministrul Justiţiei a anunţat, sâmbătă dimineaţă, că luni dimineaţă va solicita DNA să îi comunice situaţia delegărilor şi detaşărilor în funcţie şi dacă nu au fost îndeplinite condiţiile legale.
„Luni dimineaţă, voi solicita de la DNA să ne comunice dacă există delegări şi detaşări în funcţie, precum şi situaţia exactă a acestora. Voi solicita să ne comunice dacă au existat situaţii în care, la momentul delegării sau detaşării, nu erau îndeplinite condiţiile legale”, anunţa ministrul Justiţiei pe pagina sa de Facebook.
Tudorel Toader preciza că se va verifica şi dacă este conformă declaraţia unuia dintre procurorii-şefi adjuncţi, în sensul că „doar 7 sau 8 dintre cei 178 procurori DNA sunt delegaţi. În DNA nu există procurori detaşaţi....”.
Ulterior, ministrul a precizat tot pe Facebook că, urmare a promptitudinii procurorului-şef adjunct al DNA, constată că sunt 20, şi nu 7 delegări la DNA, dar aşteaptă răspunsul complet.
Modificările la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară au intrat în vigoare în luna iulie, după ce președintele Klaus Iohannis a anunțat că promulgă legea adoptată de Parlament.
Printre modificările aduse:
- Pentru a ajunge să lucreze la DIICOT și DNA, procurorii să aibă o vechime de 8 ani, în loc de 6 ani, cât era până acum.
- Doar pentru DNA, procurorii să treacă nu doar un interviu (care de acum înainte va fi „transmis în direct”) susținut în fața Secției de procurori a CSM, ci și „o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum și a altor acte întocmite de candidați și considerate relevante de aceștia, din ultimii 5 ani de activitatea”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
