Raluca Prună: Este fals să se spună că am reînfiinţat o direcţie a Securităţii. Nu putem combate terorismul în mod amatoristic

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

„Toate aceste critici că am reînfiinţat direcţia securităţii sunt complet nefondate. SRI, în materia siguranţei naţionale, titlul 10 din codul penal, şi în materie de terorism, nu face decât să-şi păstreze atribuţiile pe care le avea şi înainte de decizia Curţii Constituţionale. Având în vedere că decizia Curţii restrânge foarte mult definiţia de organ de cercetare penală la procurori şi poliţişti nu exista altă soluţie. Invit pe toată lumea care critică ordonanţa să se uite la ultimele atentate şi să se întrebe dacă noi putem combate terorismul într-un mod amatoristic. Eu cred că nu. Agenda europeană şi românească face să fie obligaţia mea ca ministru să fac o asemenea propunere. Atribuţia de cercetare penală a SRI constă exclusiv în punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică.

Ordonanţa a vrut să garanteze pe o perioadă provizorie o schimbare minoră în calitatea urmăririi penale din România. Putem vorbi de drepturile omului, dar este irelevant să vorbim de drepturile omului dacă nu pot fi exercitate din cauza infracţionalităţii. Drepturi ale omului au avut şi cei de pe bulevardul Voltaire care au fost împuşcaţi în cap când beau o cafea”, a declarat ministrul justiţiei.

Citiţi şi:

Ordonanţa interceptărilor a fost aprobată. R. Prună: SRI poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale, în cazuri de trădare, spionaj, terorism

Declaraţiile făcute vineri de ministrul Justiţiei:

"Pentru a pune în acord decizia Curţii, guvernul a adoptat ordonanţă de urgenţă, pornind de la principiul că avem o infrastructură care poate face interceptările şi aparţine SRI. A două premisa este că am dorit să venim deîndată cu o soluţie, care să facă imposibilă sincopă în actul de urmărire penală.

Societatea românească trebuie să facă o dezbatere cu privire la ce fel de arhitectură doreşte în continuare.

Am modificat prin OUG patru acte normative: Codul Procedura Penală art. 142, alin 1 şi 2. Am pus în alin. nou că procurorul sau organul specializat din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sisteme tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure confidenţialitatea datelor.

Plecând de la infracţiunile prevăzute în titlul 10 din Codul Penal, privind siguranţă naţională (trădarea, spionajul, terorismul) şi de la faptul că SRI e abilitat pe aceste mandate, am dat o nouă definiţie, am clarificat ce înseamnă organe de cercetare penală specială, am scris "şi pentru infracţiuni de terorism pot fi puse în aplicare mandate de supraveghere tehnică".

Am modificat şi legea 304. Am instituit control judecătoresc asupra supravegherilor tehnice, se va realiza de preşedintele ICCJ sau un judecător desemnat. A două modificare: Ministerul Public să fie autorizat să deţină mijloace adecvate. Până acum, numai DNA şi DIICOT puteau să aibă o infrastructură, MP neputând să deţină structuri de interceptare. Deschidem cadrul dezbaterii viitoare, dacă se va decide să avem o structura, putem crea cadrul. În cadrul MP pot funcţiona prin detaşare ofiţeri şi poliţişti prin detaşare, creând o simetrie cu ce are acum DNA.

COMUNICATUL GUVERNULUI AICI

Al treilea act normativ modificat este legea DIICOT. Creăm posibilitatea să funcţioneze prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară.

Am modificat legea SRI, 14/92, art. 8, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor e desemnat cu scopul de a obţine informaţii în domeniul securităţii. Am completat că la cererea organelor de urmărire penală, centrul asigura acces "nemijlocit şi distinct". Intervenţia umană trebuie să fie exclusiv de organele de urmărire penală.

Am mai modificat încă un articol, prin excepţie de la regulă organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut de art. 55 CPP. Am asigurat continuitatea mandatelor de siguranţă naţională.

Am conlucrat cu toate parchetele, cu SRI şi ICCJ. Mulţumesc tuturor şi Ministerului de Interne care a înţeles că urgenţă e atât de mare încât nu aveam altă soluţie decât prin detaşarea unor poliţişti care să aibă exclusiv competenţe de poliţie judiciară.

Pentru a fi efectivi, s-a adoptat o HG care stabileşte nr. de poliţişti în cadrul MP şi DNA, câte 40 de posturi pentru fiecare. Posturile pentru DIICOT, tot 40, au fost introduse prin OUG. E o chestiune de tehnică legislativă".

La finalul conferinţei de presă de vineri, Raluca Prună a fost solicitată să facă precizări privind SRI: „E legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile menţionate din titlul 10 din codul penal la care se adaugă şi terorismul. Ţinând seama de agenda europeană, trebuie să asigurăm continuitate. În mod limitativ prevăzut de lege, SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind un organ de cercetare specială în limitele definite de actualul CPP nu am inovat, am clarificat. Trebuie să fim mai scrupuloşi cu modul în care asigurăm protecţia cetăţeanului”.