Conducerea Ministerului Public a cerut curţii supreme să stabilească modul în care se recuperează prejudiciile din dosarele de evaziune fiscală. Asta în condiţiile în care instanţele au dat decizii diferite - unii judecători au impus şi plata penalităţilor, în timp ce alţii au obligat condamnaţii să plătească doar prejudiciul.
Procurorul general este de părere că persoanele condamnate definitiv pentru evaziune fiscală ar trebui obligate să plătească nu numai prejudiciul constatat în rechizitoriu ci şi penalităţi pentru acele sume. Parchetul general consideră că această sumă ar fi suficientă să acopere dauna adusă bugetului de stat între momentul constatării faptei şi momentul condamnării definitive, sumă de care nu s-a putut folosi.
Judecătorii vor analiza solicitarea lui Tiberiu Niţu la începutul lunii septembrie.
Dacă instanţa supremă admite cererea procurorului general, atunci hotărârea va fi obligatorie pentru toţi judecătorii care dictează condamnări în dosare de evaziune fiscală.
Propunerea conducerii Parchetului General vine în condiţiile în care, deşi numărul de dosare de evaziune a scăzut, valoarea prejudiciului estimat a crescut în ultimii ani. Astfel, dacă în 2013 erau trimise în instanţă peste 1.500 de cazuri, cu un prejudiciu de 113 milioane de euro, un an mai târziu valoarea daunei a ajuns la 136 de milioane de euro, deşi pe masa magistraţilor au ajuns aproape 1.300 de dosare penale.
Un calcul simplu arată că într-un dosar de evaziune cu prejudiciu de 100.000 de euro, produs în 2013 şi ajuns la condamnare doi ani mai târziu, penalităţile ce ar urma să fie plătite, conform procedurilor ANAF, ar ajunge la 14.600 de euro.
Iar penalităţile obligatorii sunt cu atât mai mari cu cât dosarul este mai vechi, iar prejudiciul mai mare. Cazul omului de afaceri Ovidiu Tender, spre exemplu, este pe rol din 2006. Un dosar de evaziune aflat abia la început este al ginerelui lui Vasile Blaga. Şi tot pentru evaziune fiscală este cercetat şi omul de afaceri Iulian Herţanu.