PNL, USR PLUS şi UDMR îşi asumă în Programul de guvernare 2020 - 2024 întărirea rolului Justiţiei prin eliminarea mijloacelor de presiune dinspre politic şi prin asigurarea resurselor necesare. Totodată, va fi inițiată modificarea Constituției în trei capitole, care vizează și activitatea Curții Constituționale a României.
„În ultimii aproape 20 de ani au avut loc mai multe tentative de revizuire a Constituţiei, dar niciuna nu a reuşit să genereze un acord la nivelul societăţii pentru a fi dusă la bun sfârşit. Numeroasele crize constituţionale din ultimii ani evidenţiază însă necesitatea stringentă a rearanjării raporturilor dintre cele mai importante instituţii ale statului, a competenţelor acestora, precum şi a întăririi principiilor de funcţionare ale statului român. Ne angajăm să iniţiem şi să insistăm asupra dezbaterii privind revizuirea Constituţiei, atrăgând în jurul proiectului nostru un consens. Statul de drept este unul dintre principiile fundamentale ale oricărei democraţii funcţionale, bazate pe separaţia puterilor statului: legislativă, executivă şi judecătorească. În spiritul acestei realităţi incontestabile, promovăm o Justiţie independentă, eficientă şi accesibilă, care să apere drepturile fundamentale ale persoanelor, interesele generale ale societăţii şi democraţia prin drept”, se arată în Programul de guvernare, depus miercuri la Parlament.
În acest domeniu, coaliţia guvernamentală îşi asumă drept principala misiune „întărirea rolului Justiţiei de putere independentă în stat, prin reglarea mecanismului de echilibru între puteri, prin eliminarea mijloacelor de presiune asupra Justiţiei dinspre politic şi prin asigurarea resurselor necesare”
De asemenea, este propusă armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Justiţiei cu principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu recomandările formulate în cadrul mecanismelor europene - MCV, GRECO şi Comisia de la Veneţia.
„Justiţia ocupă un loc central în programul de guvernare, deoarece stagnarea şi regresele ultimilor ani reclamă o reformă profundă, care să răspundă atât necesităţii de optimizare a activităţii tuturor entităţilor implicate, ce nu mai poate fi amânată, cât şi urgenţei de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de relansare a luptei anticorupţie, până în punctul în care alinierea la standardele europene va deveni ireversibilă”, mai propun cele trei partide.
Ce presupune reforma Constituțională
I. Fără penali în funcții publice
„Fără penali în funcții publice reprezintă o inițiativă cetățenească de revizuire a Constituției pentru care s-au strâns peste un milion de semnături, ce are ca scop interzicerea ca cetățenii condamnați definitiv să mai poată fi aleși funcții publice la nivel central și local.
În concret, inițiativa vizează introducerea unei noi prevederi în Constituție potrivit căreia „nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.
Este necesar ca legislația care guvernează condițiile de accedere la o funcție sau demnitate publică să fie coerentă, predictibilă și unitară, aplicabilă tuturor reprezentanților puterilor statului. Astfel, persoanele care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității puterii de stat vor trebui să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate și corectitudine, menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile publice și să preîntâmpine derapajele de la principiile democrației statului de drept.
Considerăm că este necesară o curățenie în politica românească, iar acesta este primul pas. Corupția stă la baza problemelor pe care România le are în cele mai importante domenii: sănătate, educație și dezvoltarea infrastructurii. Țara noastră are cel mai slab sistem de sănătate din Uniunea Europeană. Lipsa medicilor și a medicamentelor, corupția managementului și infrastructura șubredă plasează România pe primul loc în UE la mortalitatea în spitale. Nici în privința educației nu stăm mai bine, peste 40% dintre elevii români de gimnaziu sunt analfabeți funcțional, ceea ce ne duce tot pe primul loc în UE. România conduce și clasamentul țărilor cu cei mai puțini kilometri de autostradă construiți. Din cauza corupției, doi din cinci români trăiesc în sărăcie sau la un pas să ajungă în această situație, județele cele mai sărace din țară sunt și cele conduse de baronii locali ai PSD: Teleorman, Buzău, Vaslui.
Ne angajăm ferm să punem acest proiect în aplicare. Avem în vedere votarea textului susținut de 1 milion de cetățeni și în Senat, după care urmează organizarea referendumului de schimbare a Constituției în primele trei luni după încetarea epidemiei Covid-19.
II. În data de 26 mai 2019, a avut loc referendumul național convocat de Președintele României, Klaus Iohannis, în urma căruia cetățenii și-au exprimat acordul pentru interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie si pentru interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și extinderea dreptului de a contesta ordonanțele direct la Curtea Constituțională. Ne angajăm să elaborăm un proiect de revizuire, astfel încât Legea fundamentală să fie completată și cu aceste prevederi. În spiritul referendumului național din data de 26 mai 2019 și a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, din 13 iunie 2019, Guvernul va transpune și în legislație toate măsurile pentru aplicarea voinței suverane a națiunii române.
III. În privința reformei constituționale considerăm că se impune, printre altele, și reformarea instituției Curții Constituționale în sensul eliminării acelor factori care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental într-o democrație. Pentru alte propuneri de revizure a Constituției vom constitui o comisie parlamentară dedicată, care va face o propunere de revizuire la finele primului an de guvernare. Propunerile de revizuire vor fi temeinic pregătite, pe baza consultărilor publice cu reprezentanții societății civile și experți în materie constituțională, pentru a face mai suplu și mai funcțional mecanismul constituțional din
România.”
Editor : G.C.
