Avem o lege dură, dar nu şi procurori curajoşi. Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, le-a cerut subalternilor să fie „mai curajoşi” în privinţa confiscării extinse. În cei doi ani care au trecut de la introducerea acestei pedepse în Codul Penal, ea a fost folosită o singură dată.
Legea a fost aplicată doar în cazul unui poliţist din Constanţa, căruia statul i-a confiscat două apartamente după ce a fost găsit vinovat de trafic de influenţă. Omul legii nu a reuşit să aducă probe că a cumpărat proprietăţile cu bani cinstiţi.
Procurorul general al României le-a cerut aşadar subalternilor să uite de complexe şi să aplice legea dură. Confiscare extinsă înseamnă că unui infractor condamnat i se poate confisca averea, sau o parte din ea, chiar dacă anchetatorii nu au probe care să arate că a obţinut-o în urma infracţiunilor de care este acuzat. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea. (...) Am susţinut constant că trebuie ca şi colegii noştri să fie mai curajoşi în ceea ce priveşte aplicarea confiscării extinse”, a declarat procurorul general, Tiberiu Niţu.
Procurorii pot dispune şi sechestrul asigurator. Exista însă dosare în care măsura nu a fost luată: Romgaz, de exemplu, în care Ioan Niculae este urmărit penal pentru subminarea economiei naţionale, iar prejudiciul se ridică la 126 de milioane de dolari. Într-un alt dosar, deschis sub aceeaşi acuzaţie, prejudiciul este estimat la 165 de milioane de dolari. Principalul acuzat este fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş. În cazul lui, anchetatorii au pus sechestru pe bunuri care valorează puţin peste 2 milioane de euro, adică o sumă infimă.
Pe de altă parte, astfel de decizii sunt des contestate, iar procesele durează ani întregi. Este cazul lui Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriilor, care încearcă din 2011 să recupereze 1 milion de euro din avere, bani confiscaţi de stat pentru că nu a putut dovedi că i-a obţinut licit.