Parchetul general critică modificarea Codurilor penale
După DNA și DIICOT, și Parchetul general critică propunerile de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală. Obligativitatea transpunerii Directivei UE „este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficiență a actului de urmărire penală”, arată Ministerul Public într-un comunicat.
„Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicție atât cu standardele europene în materie, cât și cu prevederile interne, validate de Curtea Constituțională”, se arată în comunicatul postat pe Facebook.
Potrivit Parchetului general, „se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale (Aflarea adevărului și Caracterul echitabil al procesului penal) precum și a unor instituții esențiale ale procesului penal (probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive). Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuțiilor sale prioritare în materie penală, precum și în exercitarea rolului său constituțional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”.
„Unele dintre modificările propuse a fi aduse legislației penale – limitarea sferei mijloacelor de probă; înlăturarea din rândul infracțiunilor pentru care se poate dispune arestarea preventivă a corupției, evaziunii fiscale, spălării banilor precum și a infracțiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 5 ani sau mai mare (spre exemplu, constituirea de grup infracțional organizat); restricționarea accesului rapid al procurorilor la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor etc. - vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situații a activității de urmărire penală.
Totodată, este de remarcat faptul că sensul amendamentelor aflate în dezbatere indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaților și mai puțin ale persoanelor vătămate, aspect care încalcă principiul asigurării unui proces echitabi”, mai arată Ministerul public.
„Nu în ultimul rând, subliniem faptul că instituirea unei răspunderi penale a autorității judiciare, în sensul interdicției de a comunica informații de interes din activitatea de urmărire penală este în contradicție cu jurispudența Curții Europene a Drepturilor Omului care recunoaște necesitatea aducerii la cunoștința publicului a informațiilor de interes public, cât și cu prevederile art. 31 din Constituția României, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, potrivit comunicatului.
Membrii Comisiei speciale conduse de social-democratul Florin Iordache vor începe lunea viitoare să dezbată propunerile de modificare formulate de parlamentari la Codul penal și Codul de procedură penală. Profitând de transpunerea Directivei UE 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție, parlamentarii puterii au formulat 62 de amendamente la Codul de procedură penală și cinci amendamente la Codul penal. Toate acestea pe lângă pozițiile deja formulate cu privire la abuzul în serviciu.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
