Una dintre priorităţile asumate, în 2015, de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a fost legată de combaterea evaziunii fiscale şi de recuperarea prejudiciilor. Împreună cu parchetele din subordine, Capitala a încheiat peste 200 de anchete de mare evaziune, iar suma recuperată la buget se apropie de 85 de milioane de euro. Aproape două treimi din cât s-a recuperat la nivel naţional. Procurorii spun însă că rezultatele ar putea fi mai bune, dacă s-ar îmbunătăţi legea şi s-ar elimina lipsa de personal. Nu este singura propunere.
„O măsură binevenită în scopul stimulării activităţii ar fi aceea a alocării unui fond de premiere la dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din prejudiciile recuperate care să fie distribuit procentual unităţilor de parchet în funcţie de recuperarea adusă bugetului de stat”, este propunerea anunţată la bilanţul Parchetului Curţii de Apel Bucureşti.
Conducerea Ministerului Public respinge ideea.
Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general: „Nu agreez această propunere, pentru că ar da naştere la foarte multe discuţii, inclusiv în ceea ce priveşte o posibilă acuzaţie de subiectivism a procurorului cu privire la cauză. Eu am susţinut şi susţin întotdeauna un statut egal al procurorului cu cel al judecătorului. Din câte ştiu, la instanţele de judecată nu regăsim o asemenea propunere”.
Înfiinţarea fondului de premiere din banii confiscaţi nu este singura propunere de îmbunătăţire a activităţii. Procurorii spun că se impune modificarea legislaţiei de combatere a evaziunii, în care sunt mai multe sincope. O altă propunere este legată de suplimentarea personalului, atât în parchete, cât şi în poliţia economică.