OSCE cere autorităţilor române să nu reintroducă insulta şi calomnia în Codul Penal

„Incriminarea discursului poate pune frână dezbaterilor şi poate fi folosită pentru a proteja oficialii de critici. Teama de acuzaţii penale ar putea duce la autocenzură şi, în cele din urmă, poate avea un efect nedorit asupra jurnalismului de investigaţie. De aceea, sunt îngrijorată de recentele amendamente legislative”, a declarat Mijatovic, care a condamnat şi modul în care societatea civilă „a fost omisă de la procesul de consultare”.

Reprezentanta OSCE a precizat că România a făcut „un pas important” în 2006 când a dezincriminat insulta şi calomnia. „Sper că aceste amendamente nu vor fi finale şi fac apel la autorităţile competente din România să le respingă, deoarece ele reprezintă un serios regres pentru libertatea mediei din România”, a mai spus Dunja Mijatović, potrivit Mediafax.

Ea a subliniat că jurnaliştii români trebuie să poată informa „societatea asupra unor chestiuni de interes public fără teama de a fi urmăriţi penal”.

Traseul legislativ

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul Penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente, printre care şi la articolele privind insulta şi calomnia.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Potrivit articolului 205 - Insulta, „atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepseşte”.

Comisia juridică, printr-un amendament, a completat acest articol în ce priveşte pedeapsa pentru insultă, care poate fi amenda de la 150 de lei la 500 de lei.

Potrivit articolului 206 - Calomnia, „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 250 de lei la 13.000 de lei”.

Comisia juridică a propus, printr-un amendament, creşterea limitei minime a amenzii pentru calomnie, de la 250 de lei la 500 de lei.

Membrii Comisiei au arătat în raport că au luat în considerare pentru aceste modificări mai multe aspecte derivate din considerentele deciziilor Curţii Constituţionale.

Astfel, prin Decizia nr. 62/2007, Curtea Constituţională, având ca practică şi decizia CC din 2000, a stabilit că abrogarea articolelor 205, 206, respectiv 207 - privind insulta, calomnia şi proba verităţii - este neconstituţională. Astfel, pe cale de consecinţă, efectele abrogării au încetat, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării au continuat să producă efecte, articolele 205, 206 şi 207 fiind în vigoare, potrivit raportului Comisiei.

Membrii Comisiei au arătat în raport că Parlamentul nu poate abroga articolele privind insulta şi calomnia, ci se poate pronunţa doar cu privire la cuantumul sancţiunii.

„Libertatea de reglementare pe care o are Parlamentul în aceste cazuri se exercită prin reglementarea condiţiilor de tragere la răspundere penală pentru faptele antisociale care aduc atingere valorilor prevăzute şi garantate de Constituţie”, se arată în documentul citat.

Totodată, membrii Comisiei au menţionat că, deşi CC s-a pronunţat în 2007, unele instanţe au considerat că infracţiunile prevăzute la articolele 205 şi 206 au rămas dezincriminate.

În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat în 2010 o hotărâre de unificare a practicii prin care a decis că infracţiunile prevăzute la articolele 205 şi 206 au rămas dezincriminate, fiind abrogate.

„Hotărârea este prost motivată şi se bazează pe confuzia dintre "abrogarea abrogării" şi "declararea neconstituţională a abrogării". Diferenţa este enormă: "abrogarea abrogării" nu repune în vigoare textul abrogat conform Legii 24/2000; "declararea neconstituţională a abrogării" face să înceteze efectele abrogării, adică repune în vigoare textul abrogat conform DCCR nr. 62/2007 şi a DCCR nr.20/2000”, se arată în raportul Comisiei juririce a Camerei Deputaţilor.

Pe de altă parte, membrii Comisiei au arătat în raport că Parlamentul a încălcat decizia Curţii Constituţionale din 2007, deoarece în noul Cod Penal nu a mai prevăzut infracţiunile de insultă şi calomnie, acestea fiind astfel dezincriminate.

Comisia menţionează că CC şi-a păstrat jurisprudenţa şi a stabilit din nou, în 2013, că abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta şi calomnia este neconstituţională.