Legea pentru desecretizarea protocoalelor, contestată la CCR

Sesizarea a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Este vorba despre un act normativ adoptat de Parlament care se referă la desecretizarea protocoalelor de colaborare încheiate de SRI cu instituții din justiție.

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Potrivit proiectului de lege recent adoptat de Parlament, susținut de PSD și ALDE, prevede că că protocoalele trebuie desecretizate, iar angajații SRI sau din alte instituții care vor aduce în Parlament documente care dezvăluie aceste protocoale și efectele lor ar scăpa de răspundere juridică.

Decizia contestării a fost luată de Secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Principalul motiv pentru contestarea proiectului la CCR este lipsa de claritate a normelor adoptate de parlamentari, spun judecătorii.

Aceștia consideră că nu se precizează cum ar trebui să se aplice această lege, dacă ea ar intra în vigoare, și vorbesc despre un posibil val de contestații la decizii definitive pronunțate anterior în materie penală, dar care ar fi greu de soluționat deoarece legea nu prevede condiții clare prin care anumite decizii judecătorești în materie penală să fie anulate.

Din actul normativ adoptat de Parlament nu se înțelege care ar fi trebuit să fie efectul aplicării acestor protocoale în anumite dosare penale pentru ca deciziile pronunțate în consecință să fie anulate, mai spun magistrații în sesizarea lor.