Legea pentru desecretizarea protocoalelor, contestată la CCR

Sesizarea a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Este vorba despre un act normativ adoptat de Parlament care se referă la desecretizarea protocoalelor de colaborare încheiate de SRI cu instituții din justiție.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Potrivit proiectului de lege recent adoptat de Parlament, susținut de PSD și ALDE, prevede că că protocoalele trebuie desecretizate, iar angajații SRI sau din alte instituții care vor aduce în Parlament documente care dezvăluie aceste protocoale și efectele lor ar scăpa de răspundere juridică.

Decizia contestării a fost luată de Secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Principalul motiv pentru contestarea proiectului la CCR este lipsa de claritate a normelor adoptate de parlamentari, spun judecătorii.

Aceștia consideră că nu se precizează cum ar trebui să se aplice această lege, dacă ea ar intra în vigoare, și vorbesc despre un posibil val de contestații la decizii definitive pronunțate anterior în materie penală, dar care ar fi greu de soluționat deoarece legea nu prevede condiții clare prin care anumite decizii judecătorești în materie penală să fie anulate.

Din actul normativ adoptat de Parlament nu se înțelege care ar fi trebuit să fie efectul aplicării acestor protocoale în anumite dosare penale pentru ca deciziile pronunțate în consecință să fie anulate, mai spun magistrații în sesizarea lor.