Cum au fost modificate Codurile penale: abuz în serviciu doar de la 200.000 de lei și fără neglijență în serviciu
Ordonanţa de urgență pentru modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, adoptată în regim de urgență de Guvernul Grindeanu, va intra vigoare în termen de zece zile de la publicarea în Monitorul Oficial. OUG modifică, în primul rând, definiția abuzului în serviciu. Mai exact, abuzul în serviciu este incriminat începând de la 20o.000 de lei sau dacă se produce o vătămare gravă.
De asemenea, în aceste ordonanţe se prevede clar că abuzul în serviciu dispare în cazul actelor normative. Altfel spus, orice act normativ, de la ordin de ministru, decizii de primar şi până la hotărâri de Consiliu Local sau Judeţean, vor putea fi adoptate, fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor, indiferent de prejudiciu.
„1 - fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii expres dintr-o lege, ordonanţă sau o Odonanţă de Urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă", se arată în articolul 297 din Codul penal care defineşte abuzul în serviciu.
În vechiul cod, prevederea se referea la „exercitarea atribuţiilor de serviciu", neexistând nicio prevedere legată de valoarea pagubei materiale. Varianta în vigoare conţine însă formula „cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice", relatează News.ro.
Dacă anterior, abuzul în serviciu se pedeapsea cu închisoare între doi și șapte ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie public, în OUG adoptată de Guvern prevede „pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă". Acelaşi articol modificat din Codul penal prevede că aceste dispoziţii „nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".
Modificările aduse prin ordonanţă extind excepţiile de la favorizarea infractorului până la rudele de gradul 2.
Alineatul 3 al articolului 269 din Codul Penal, referitor la favorizarea făptuitorului, care în forma actuală prevede că „favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte", se va modifica, incluzând şi "afini până la gradul ll".
La acelaşi articol 269 este adăugat un al patrulea alineat, conform căruia prevederea care consemnează că „ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă" nu se aplică „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".
În cadrul Ordonanţelor mai este prevăzut şi un nou aliniat care prevede clar că denunţul se va lua în considerare doar dacă este depus în termen de şase luni.
„Denunţul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală", se arată în OUG adoptată de Guvern.
Totodată, este abrogat articolul referitor la neglijenţa în serviciu.
Şi în cazul conflictului de interese au fost făcute modificări. În forma actuală este definit ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură" şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
În cazul conflictului de interese, este eliminată dintre beneficiarii folosului patrimonial „persoana cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură", rămânând doar funcţionarul public care comite fapta şi soţul său, rudele sau afinii până la gradul II inclusiv.
Textul Ordonanţei de Urgenţă publicat în Monitorul Oficial.
Proiectul OUG, în varianta trimisă Consiliului Superior al Magistraturii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
