În cazul lui Stan Mustaţă autorizaţia de interceptare a fost cerută chiar colegilor săi de la Curtea de Apel Bucureşti, iar magistratul avea acces la condica instanţei.
Laura Codruţa Koveşi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţine că legislaţia este neclară din acest punct de vedere şi că activitatea procurorilor poate fi îngreunată.
Corupţia din sistemul judiciar scoate la iveală problemelele noului Cod Penal. Cazul judecătorului Stan Mustaţă demonstrază faptul că autorizaţiile de interceptare cerute pe numele judecătorilor suspectaţi de corupţie pot fi uşor monitorizate chiar de cei vizaţi.
„Sunt două chestiuni. Una vizează condiţiile de formă. E o probllemă când avem cauze cu magistraţi. Competenţa s-a modificat. Un judecător de la o curte de apel e judecat tot la curtea de apel, nu la Înalta Curte”, a spus Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA., într-o emisiune televizată.
În cazul lui Stan Mustaţă, spre exemplu, acesta îi cerea grefierei sale să verifice dacă este interceptat.
„Astfel, în ziua de 02 aprilie 2014 Curea Mariana le-a explicat inculpaţilor Mustaţă Stan şi Boraciu Ion că instanţa competentă să dispună astfel de măsuri faţă de judecătorul Mustaţă Stan era chiar Curtea de Apel Bucureşti, sens în care nu exista nici un pericol, întrucât verifica personal în evidenţele Curţii de Apel Bucureşti existenţa unor astfel de mandate:
Curea Mariana : „Nu s-a dat o ... nimic pe dosar, c-o verific eu în fiecare zi, ECRIS-ul, şi la noi şi la întâia", se arată în referatul DNA.
„Dacă vrem să ascultăm telefonul, trebuie să obţinem autorizaţie de la colegii lui. Nici procedura nu e foarte clară. Anterior, aceste solicitări se făceau la preşedintele de instanţă”, a mai spus Kovesi.
Înaintea intrării în vigoare a nolului Cod Penal, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut modificarea legislaţiei în domeniu pentru a elimina aceste vulnerabilităţi. Ministerul Justiţei a făcut un proiect de lege care a fost trimis Parlamentului, dar aleşii nu au început nici acum dezbaterile pe această temă.