În căutarea torționarilor. Următorul nume va fi făcut public la sfârșitul lunii

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Întrebat fiind de către jurnalistul Luca Niculescu de data când vor fi făcute publice și celelalte cazuri similare celui lui Alexandru Vișinescu, Andrei Muraru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a afirmat: „La finalul acestei luni. Este unul foarte bine documentat și este un caz mult mai grav. Avem peste 40 de victime într-o perioadă foarte scurtă, în 3 luni. Următoarele trei, patru, cinci în septembrie, octombrie”.

Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului susține că a identificat 35 de comandanţi de penitenciare care, în perioada ’47-’65, au condus temniţele comuniste unde au fost încarceraţi liderii PNŢ şi PNL epuraţi de regimul comunist.

Ioana Hasu, jurnalistă la RFI, a pornit o campanie prin care le vorbește elevilor despre acea perioadă și despre deținuții politici.

„Am fost surprinsă de cât de mare a interesulul. Cei mai mulţi nu ştiu nimic din familie, de la şcoală. Unii copii, după ce au aflat, au venit să-mi spună că şi străbunicul lor a fost omorât. Alții mi-au spus că dacă ar fi fost în timpul comunismului, s-ar fi dat cu securitatea”, a povestit aceasta.

Bunicul și unchiul Ioanei Hasu au făcut parte, în anii '50, din grupul de rezistență din munții Făgăraș. Bunicul acesteia a fost executat la Jilava, iar unchiul a fost omorât în timp ce încerca să fugă.

Jurnalista susține că scopul acestui demers este de a afla cât mai multe răspunsuri și informații în legătură cu acea perioadă.

„Poate erau nişte oameni obişnuiţi care mi-au zâmbit frumos. Oamenii ăştia nu mi-au făcut nimic, iar cei cărora le-au făcut i-au iertat. Miza e de a afla cât mai multe lucruri de la oamenii ăştia. De ce se făceau aceste lucruri? Unde sunt gropile comune? Sunt multe familii care nu ştiu unde le sunt morţii”, a declarat Ioana Hasi întrebată dacă i-a întâlnit pe cei care au făcut rău. 

Varianta integrală a emisiunii „Imparțial” o veți putea urmări AICI.