În căutarea torționarilor. Următorul nume va fi făcut public la sfârșitul lunii

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Întrebat fiind de către jurnalistul Luca Niculescu de data când vor fi făcute publice și celelalte cazuri similare celui lui Alexandru Vișinescu, Andrei Muraru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a afirmat: „La finalul acestei luni. Este unul foarte bine documentat și este un caz mult mai grav. Avem peste 40 de victime într-o perioadă foarte scurtă, în 3 luni. Următoarele trei, patru, cinci în septembrie, octombrie”.

Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului susține că a identificat 35 de comandanţi de penitenciare care, în perioada ’47-’65, au condus temniţele comuniste unde au fost încarceraţi liderii PNŢ şi PNL epuraţi de regimul comunist.

Ioana Hasu, jurnalistă la RFI, a pornit o campanie prin care le vorbește elevilor despre acea perioadă și despre deținuții politici.

„Am fost surprinsă de cât de mare a interesulul. Cei mai mulţi nu ştiu nimic din familie, de la şcoală. Unii copii, după ce au aflat, au venit să-mi spună că şi străbunicul lor a fost omorât. Alții mi-au spus că dacă ar fi fost în timpul comunismului, s-ar fi dat cu securitatea”, a povestit aceasta.

Bunicul și unchiul Ioanei Hasu au făcut parte, în anii '50, din grupul de rezistență din munții Făgăraș. Bunicul acesteia a fost executat la Jilava, iar unchiul a fost omorât în timp ce încerca să fugă.

Jurnalista susține că scopul acestui demers este de a afla cât mai multe răspunsuri și informații în legătură cu acea perioadă.

„Poate erau nişte oameni obişnuiţi care mi-au zâmbit frumos. Oamenii ăştia nu mi-au făcut nimic, iar cei cărora le-au făcut i-au iertat. Miza e de a afla cât mai multe lucruri de la oamenii ăştia. De ce se făceau aceste lucruri? Unde sunt gropile comune? Sunt multe familii care nu ştiu unde le sunt morţii”, a declarat Ioana Hasi întrebată dacă i-a întâlnit pe cei care au făcut rău. 

Varianta integrală a emisiunii „Imparțial” o veți putea urmări AICI.