GRAFICĂ. Ce condiții trebuie să existe în celulele deținuților
Câteva sute de deţinuţi au fost eliberaţi ieri, din cauza condiţiilor grele din închisori, după intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu. Actul normativ prevede că la 30 de zile executate în celule necorespunzătoare, se adaugă 6 zile suplimentare. Autorităţile au de analizat în următoarea perioadă nu mai puţin de 27 de mii de dosare.
În prima zi de la intrarea în vigoare a legii privind recursul compensatoriu, au fost eliberați din închisori 529 de deținuți, iar 3.349 de deținuți au dobândit dreptul de a primi eliberare condiționată. Însuși ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat că nu se aștepta ca impactul legii să fie atât de mare.
„Stăm într-o cameră 20-30 de inși în care nu avem posibilitatea să ne mișcăm”, spune un deținut eliberat joi.
„Unu din cinci se îmbolnăveşte de plămâni, nu dorm nopţi uitându-se după ploşniţe care îi ciupesc, mucegai şi multe...2-3 în pat, sunt mii de cereri făcute la CEDO pe treaba asta”, spune ruda unui deținut.
Cei doi deţinuţi care au ieşit joi din penitenciarul Poarta Albă, judeţul Constanţa, fuseseră condamnaţi pentru conducere fără permis. Nu sunt singurii care au beneficiat de noua lege, dar Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu are încă un bilanţ. Angajaţii instituţiei vor trebui să verifice deţinut cu deţinut să vadă cine se poate elibera mai repede.
„Avem 27 de mii de deţinuţi. (...) Va fi foarte mult de muncă în perioada următoare și pentru a face aceste eliberări, acum, de urgență”, a explicat la Digi24 Sorin Dumitrașcu, de la Federația Sindicatelor din ANP.
Deşi ministrul justiţiei a anunţat miercuri, în jurul prânzului, că o serie de deţinuţi vor pleca din penitenciare, normele şi condiţiile necesare pentru a stabili cine beneficiază de legea recursului compensatoriu au fost publicate cu numai două ore înainte ca reglementarea să intre în vigoare.
„Am primit centralizat evaluarea fiecarui spatiu de cazare din cele 44 unităţi penitenciare din România ca să știm prin raportarea la un spatiu de cazare unde se aplica legea, unde nu, cui dă, cui nu, cine are beneficiu, cine n-are”, a spus ministrul justiției, Tudorel Toader.
Cum trebuie să arate o celulă
Ministerul Justiţiei a stabilit prin norme clare condiţiile pe care Administraţia Naţională a Penitenciarelor e obligată să le asigure deţinuţilor. Astfel, fiecare persoană încarcerată trebuie să beneficieze de un spaţiu personal de minimum 4 metri pătraţi.
Paturile trebuie să aibă 2 metri lungime şi minimum 90 de centimetri lăţime.
În cameră e obligatoriu să existe un dulap, o masă şi un scaun.
Deţinuţii vor beneficia de lumină naturală, vor avea televizor, interfon, întrerupător şi priză în interiorul celulei.
Cât despre grupul sanitar, acesta trebuie să fie separat de camera de detenţie. Trebuie dotat cu o chiuvetă, oglindă, duş şi cadă şi un WC care să fie delimitat printr-un perete de restul băii.
Toaleta trebuie să deservească maximum 10 deţinuţi.
Ca noutate, fiecare loc de detenţie trebuie să aibă cale de acces pentru persoane cu dizabilităţi.
O temă de casă extrem de dificilă pentru administratorii penitenciarelor, dacă ţinem cont că 160 de spaţii de cazare a deţinuţilor, din 36 de penitenciare, nu îndeplinesc aceste condiţii.
Ce spun sociologii
La Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, în prima zi în care a intrat în vigoare noua lege au fost eliberati 14 deţinuţi, cei mai mulţi închişi pentru fapte grave. Majoritatea au fost aşteptati la poarta inchisorii de apropiați.
Reporter: Credeaţi că veţi fi eliberat astăzi?
- Nu, nu mă aşteptam, pentru că mai aveam trei luni termen. Nu mă aşteptam. M-am trezit cu mascaţii la uşă, din pat, dormeam. Mi-au spus: fă-ţi bagajul că pleci. Eu nu ştiam, doar aseară când s-a anunţat la televizor... Aseară, ştiam, eram atent la televizor, s-a spus tot ce se întâmplă, că se eliberează mulţi deţinuţi astăzi, a povestit Ionel Pușchiu.
- Mă simt împlinit acum, spune Constantin, și el proaspăt eliberat.
- Cât aţi stat?
- Cinci luni şi ceva.
- Şi ce ţi-au spus?
- Mi-au spus să nu mai dau pe aici. Şi să îmi întemeiez o familie, să îmi găsesc serviciu, asta e tot ce contează în viaţă.
Ana Maria a petrecut șapte ani la Târgșor și ultimele două luni la o secție a Penitenciarului Gherla, de unde a fost acum eliberată.
„E iad acolo, deci în Penitenciarul Târgșor e iad. Dacă erau patru metri cu paturi suprapuse, două câte două”, spune Ana Maria Dumitru.
Nimeni nu are răspuns, însă, la întrebarea: ce se va întâmpla cu deţinuţii după eliberare? Ce şanse au să se reintegreze în societate?
„Există o serie de specialişti instruiți la Facultatea de Sociologie și Asistență socială în domeniu, însă total insuficienți pentru ceea ce înseamnă numărul total de deținuți pe care România îl are și pe care se pregătește să îi elibereze. Stereotipal, infractorul în România rămâne infractor și cam minimum 40%, până la 80%, dintre ei recidivează în primul an”, spune sociologul Gelu Duminică.
Noua lege a apărut ca urmare a unui număr tot mai mare de procese câştigate de deţinuţii din România la CEDO, pentru condiţiile dificile de după gratii. Statul român are de plătit despăgubiri de 1,6 milioane de euro în cele 500 de procese câştigate de puşcăriaşi. Numărul sesizărilor către CEDO a crescut, în 2016, cu 108 la sută.
Citiți și: Eliberarea deținuților. Toader: „Este mult, mi-a depăşit aşteptările”
Cel mai mare risc al legii care prevede eliberarea a sute de condamnați din închisori
VIDEO. Ce spun cei eliberați mai devreme din penitenciare
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
