„Judecătorul constată că materialul probator administrat până la acest moment procesual nu releva existenta unor probe şi nici chiar existenţa unor indicii temeinice, din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi. Nicio privare de libertate nu se poate baza pe impresii, intuiţie, o simplă asociere de idei sau de prejudecăţi (etnice, religioase sau de altă natură), indiferent de valoarea lor, în calitate de indiciu al participării unei persoane la comiterea unei infracţiuni”, se arată în motivarea Tribunalului Bucureşti.
Judectorii spun că nu există probe suficiente pentru a demonstra implicarea în fapte de corupție, că nici o arestare preventivă nu se poate baza pe impresii, intuiţie sau o simplă asociere de idei sau de prejudecăţi.
Aceștia mai spun că nu a fost audiată conducerea ENEL, care putea da detalii despre cele două contracte despre care se spune că au fost atribuite în schimbul reducerii tarifelor cu 1,3% în loc de 6% aşa cum spuneau procurorii.
Magistrații mai vin şi cu argumentul că deciziile privind preţurile de pe piaţa energiei sunt luate de Comitetul de Reglementare al ANRE format din mai multe persoane şi nu de una singură. Practic, nu există probe că Dumbrăveanu ar fi înfluenţat rezultatoul votului pentru a ajuta ENEL şi implicit a obţine foloase necuvenite.
Anchetatorii spun că vicepreşedintele Autorităţii pentru Reglementare în domeniul Energiei, directorul ENEL Muntenia Sud, Florin Gugu, şi omul de afacer Gheorghe Ciubotaru, formau un triunghi al ilegalităţilor. Oficialul statului închidea ochii la ilegalităţile comise de italieni, ENEL dădea mită lui Dumbrăveanu şi contracte firmei lui Ciubotaru, iar acesta din urmă plătea sume negre ca să primească angajamente.
Procurorii au tras concluzia că în urma înţelegerilor clandestine, peste un milion de abonaţi ai ENEL Muntenia SUD ar fi plătit facturi nejustificat de mari.
220 de milioane de euro sunt banii pe care italienii de la ENEL Muntenia Sud i-au păstrat ca profit în loc să facă investiţii, aşa cum erau obligaţi în contractul semnat cu statul. Procurorii spun că ilegalităţile au fost trecute cu vederea de angajaţi de la Autoritatea pentru Reglementare în Domeniul Energiei, care ar trebui să protejeze interesele României. Oficialii au închis ochii în schimbul mitei primite, adaugă anchetatorii. Puţinele investiţii făcute de ENEL Muntenia Sud s-au făcut din încasări, adică din banii clienţilor.
Reprezentanţii ENEL susţin însă că au respectat toate prevederile din contractul de privatizare.
„Nivelul investitiilor agreat pentru toate cele trei companii de distribuţie a fost îndeplinit şi chiar depăşit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România, Enel a investit aproximativ 1,9 miliarde de euro, fără taxele de conectare”, au declarat reprezentanţii companiei.