EXCLUSIV. Lazăr: Cum e posibil ca ministrul Justiției să-mi ceară demisia pe baza exercitării atribuțiilor de serviciu în mod legal?
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, este personaj de prim rang. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut deja de două ori revocarea lui din funcție. Președintele Klaus Iohannis refuză să dea curs cererii și spune că este mulțumit de activitatea lui Augustin Lazăr. Dar este și un personaj care nu apare prea des în presă, ultimul interviu l-a dat acum un an. Despre subiectele momenteului, ministrul Justiției cere ordonanță de urgență pentru recurs în anulare, pentru rejudecarea condamnărilor în completuri de 5 de la Înalta Curte de Casație și Justiție, între 2014 și 2018. Ce răspunde procurorul general:
Cosmin Prelipceanu: Ministrul Justiției a anunțat o ordonanță de urgență prin care deciziile luate de completurile de 5 de la Înalta Curte de Casație și Justiție să poată să fie reluate la cerere.
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Am auzit și eu despre această intenție de a realiza un proiect de OUG. Nu am văzut acest proiect și mă gândesc că cei care vor lucra la el, dacă va fi materializat, vor trebui să se gândească, să analizeze problematica stabilității raporturilor juridice, pentru că securitatea raporturilor juridice este un principiu constituțional.
„Hotărârile judecătorești definitive au putere de lege. Toată lumea trebuie să aibă încredere”
Nu putem cu ușurință să umblăm la hotărâri judecătorești care sunt definitive, să creăm în opinia publică o imagine că o hotărâre judecătorească poate fi schimbată după caz și după cum există o orientare sau alta.
Hotărârile judecătorești definitive au putere de lege. Toată lumea trebuie să aibă încredere în ele și cine își va asuma această această răspundere va trebuie să analizeze neretroactivitatea legii penale, să mai analizeze că deciziile CCR dispun pentru viitor. Sunt aspecte foarte sensibile. Este important ca opinia publică să rămână în continuare cu un sentiment de încredere. De acest sentiment de încredere în justiție depinde și legitimitatea sistemului judiciar. Dacă noi într-un an facem într-un fel, anul viitor vom face în alt fel, această legitimitate va fi pusă sub un mare semn de întrebare și noi, totuși, trăim într-o Uniune Europeană în care statul de drept e o valoare esențială iar interferarea puterilor în domeniul de competență al altor puteri nu ar trebui să acționeze în acest mod, separația puterilor în stat este o lege de fier a statului de drept de multe sute de ani.
„Cum e posibil ca cineva să fure document clasficat și să-l arate la TV, ca o cauză de a porni atacul împotriva Ministerului Public?”
Cosmin Prelipceanu: Același principiu îl rostește ministrul justiției când vorbește despre protocoalele Ministerului Public cu SRI, care a fost declarat unul neconstituțional, celălalt în parte neconstituțional, cele din 2009 și din 2016. Ministrul justiției anunță că pregătește și o doua OUG, de revizuire a deciziilor care au fost luate cu dovezi obținute cu cele două protocoale. Spune că e o măsură de reparație care merită făcută.
Augustin Lazăr: Este ceva care nu exprimă adevărul în mod riguros. Adevărul în viață publică e o valoare a Uniunii Europene și el trebuie respectat. Nu mai târziu decât acum câteva zile ne spunea cineva la Ateneu că adevărul împreună cu alte valori, ca integritatea, libertatea, statul de drept și Constituția, trebuie să le respectăm în maniera în care a apărat un mare sportiv penaltiurile la Barcelona. Noi nu putem să uităm așa de rapid acest principiu și această valoare a adevărului. Procurorii luptă și, în toată carieră noastră profesională, muncim și luptăm pentru aflarea adevărului. Mergem până la ultima frontieră pentru a găsi adevărul.
Lazăr: Sunt niște lucruri pe care le vom elimina din protocolul din 2016
Augustin Lazăr: Care este adevărul aici? Aș dori să mă refer la protocolul pe care l-am semnat eu personal și care, cel din 2016, se referea la securitatea națională și la problemele de apărare antitero. Noi facem parte din niște structuri euroatlantice. Noi avem niște obligații în calitate de stat participant la aceste structuri euroatlantice de a proteja securitatea națională și securitatea altor state în această calitate pe care o avem: de a combate terorismul. Cum e posibil ca cineva să fure un document care e document clasficat într-o instutitie a statului român și să-l arate la TV ca un mod de a porni, ca o cauză de a porni atacul împotriva Ministerului Public? Adică, așa cum se spune în termeni tehnici, casus beli, ca un caz de război, iată, aveți ceva ce a încălcat Constituția, voi în activitatea voastră nu respectați Constituția și prin urmare să pornim o procedură de revocare a procurorului general.
„CCR ne spune că acest protocol privind securitatea națională și lupta antitero este constituțional. Cum e posibil să-l folosești pe post de bumerang politic?”
Și iată că vine CCR, acum câteva zile, așteptăm și motivarea deciziei CCR, dar ne spune în esență că acest protocol privind securitatea națională și privind lupta antitero este constituțional. Aaa, sunt câteva aliniate, 2-3 aliniate, care au fost declarate neconstituționale și care nu sunt de esența cooperării. Sunt niște lucruri colaterale pe care, fără îndoială, le vom elimina din acest protocol. Ele nici nu au fost puse în aplicare, de altfel.
Protocolul a fost realizat pentru a lucra în cadrul legal, pentru a apăra securitatea națională a României. Ei bine, protocolul în integralitatea lui nu a fost declarat neconstituțional. Cum e posibil să-l folosești pe post de bumerang politic și să arunci cu el către capul Ministerului Public? Acum, în capul cui se va sparge acest bumerang? Fiindcă cineva trebuie să răspundă. Ei bine, dacă ar fi fost declarat neconstituțional am fi discutat alte lucruri. Dar el, în integralitatea lui, acest protocol a fost declarat constituțional și el poate și trebuie să fie folosit în practică. Instituțiile statului român nu lucrează empiric, trebuie să lucreze după niște reguli foarte clar stabilite. În articolul 1 al acestui protocol scrie negru pe alb că protocolul se aplică în baza legii. E foarte ușor de înțeles. Cum e posibil și cine își asumă răspunderea dintre persoanele care l-au furat, l-au arătat la TV, deși el era document clasificat?
Atac la Tudorel Toader: „Trebuie să ai mult curaj să ieși public, și în contra evidențelor care sunt, să vii și să spui că e mai grav decât ai zis”
Cosmin Prelipceanu: Nu e infracțiune asta?
Augustin Lazăr: Este o cauză în curs, dar s-ar putea ca presa să se intereseze despre mersul acestei cauze. Cum e posibil ca ministrul Justiției să vină și să ceară demisia procurorului general pe baza exercitării atribuțiilor de serviciu în mod legal? Ba, mai mult, să producă o procedură de revocare care încalcă grav dispozițiile legii în vigoare?
Cosmin Prelipceanu: De data asta, în urma deciziei CCR, ministrul Justiției spune că motivele de revocare sunt mai evidente, mai convingătoare, mai numeroase.
Augustin Lazăr: Ați văzut ce înseamnă manipularea publică? De câte ori anumite lucruri se dovedesc a fi la verificare, altele decât cele afirmate inițial, cineva are curajul, trebuie să ai mult curaj să ieși public și, în contra evidențelor care sunt, să vii și să spui că e mai grav decât ai zis. Păi, vreau să vă spun că societatea civilă din România nu e chiar ignorantă. Românii înțeleg foarte bine ce se discută în public și eu am această convingere că, respectând legea și respectând Constituția României, noi ne vom putea îndeplini în mod onorant rolul pe care îl avem și vom putea rezista atacurilor politice pe care le vedem și care sunt, din păcate, fără precedent. Așa ceva nu s-a mai întâmplat.
„Hotărârile definitive au putere de lege. Deciziile CCR sunt pentru viitor”
Cosmin Prelipceanu: Mai e ceva care nu se leagă pentru mine, poate aveți o explicație. Decizia CCR se aplică de acum înainte, iar domnul ministrul anunță o OUG care ar revizui sentințele care au fost deja date. Cum se potrivesc cele două? E posibil?
Augustin Lazăr: Legea penală nu retroactivează și asta o știe nu numai Curtea Constituțională, nu numai judecătorii Constituționali, care chiar au o jurisprudență în care atrag atenția asupra acestui fapt. Dacă cineva își face timp să o studieze. Și o știe și domnul ministru. Însă, s-ar părea că jocul politic e de așa natură încât trebuie să adopte o anumită cale, care e mai mult politică decât juridică. Ba, juridică eu aș zice că nu prea este, pentru că va fi foarte, foarte dificil să ne explice cineva cum va explica printr-o notă de fundamentare cineva neretroactivitatea legii penale și cum în acest caz legea penală ar trebui să retroactiveze. Și, apoi, principiul securității raporturilor juridice care este tot un principiu constituțional, este un principiu fundamental în Constituția României, cum ar putea el să fie încălcat în acest caz. Personal eu nu pot înțelege.
Explicațiile procurorului general la decizia CCR privind Secția de judecare a magistraților: „E o informație falsă”
Cosmin Prelipceanu: Ministrul vă acuză că împiedicați să funcționeze Secția de anchetare a magistraților.
Augustin Lazăr: Am văzut un val de afirmații neadevărate pe care le face nu numai ministrul justiției, dar e un cor de persoane interesate din diverse considerente care vin și acuză Ministerul Public, procurorul general, alte instituții ale statului de drept, ICCJ, CSM, îi acuză pe toți, după caz, pentru diverse încălcări și pentru diverse abuzuri.
Sunt uşor verificabile aceste lucruri și aş dori să vă spun mai întâi că această secţie funcționează în cadrul Ministerului Public și ea trebuie să funcționeze sub coordonarea procurorului general. Am auzit zilele trecute că ar trebui să se facă o direcție independentă de procurorul general. Aşa ceva nu poate exista. Cine are un minim de cultură juridică, și domnul ministru nu mă îndoiesc că are, pentru că e profesor universitar, poate să vadă că s-a încercat cu PNA, prin 2002, să fie un Parchet Anticorupție, altul decât Ministerul Public și s-a dovedit că o astfel de decizie e neconstituțională.
Dacă vă uitați în Ministerul Public, avem actul fondator în 1862, publicat în 1861, dar din 1862 a început activitatea, în Monitorul Oficial din acea vreme și scrie că pe lângă Înalta Curte funcționează „Ministerul cu Publicul”, cum era atunci. Dacă vrea cineva să facă o structură, se știa și pe vremea lui Cuza, nu poate să o facă în exteriorul Ministerului Public, ea trebuia să fie făcută în cadrul Ministerul Public, iar procurorul general e cel care coordonează și conduce toate structurile. Dacă procurorul general are o conduită care încalcă leagea, ea trebuie verificată, văzut dacă e adevărat, dar nu să venim cu afirmații nereale, care în mod clar nu se pot verifica, fiindcă nu e adevărat, procurorul general e cel care dinamizează activitatea Ministerului Public, nu are niciun interes să oprească anumite structuri care funcționează să nu funcționeze la parametri normali.
Pentru a conchide în această chestiune, e o informație falsă, care vrea să dea apă la moara detractorilor Ministerului Public, care vor să scadă încrederea în procurorul general, în Ministerul Public, în Înalta Curte, că nu știe să-și facă completele, în CSM care exprimă un spirit de castă și în final să arate: trebuie să vină la noi justiția, s-o coordonăm noi, pentru că noi știm s-o coordonăm politic și știm ce are de făcut justiția. E posibil așa ceva? Comisia de la Veneţia, care e o comisie juridică ce verifică statul de drept și care stabilește standardele statului de drept în Europa, ne spune că maniera în care se dorește a se face această reformă e de natură să afecteze independența judecătorilor și procurorilor, și în final să afecteze statul de drept. Nu o spun eu, ci Comisia de la Veneţia.
Reacția procurorului general la decizia CSM privind arestarea foștilor procurori Onea și Negulescu
Cosmin Prelipceanu: Secţia a propus arestarea procurorilor Onea și Negulescu de la DNA Ploiești. CSM a avizat negativ. E o problemă de imagine în continuare chestiunea de la DNA Ploieşti?
Augustin Lazăr: În principiu, aș dori să vă spun că Ministerul Public și procurorul general nu comentează dosarele în curs, dar având în vedere că e o cauză în atenția opiniei publice, vreau să fac câteva precizări: CSM, pentru a da un aviz, trebuie să aibă convingerea că așa e și dacă colegii nu au fost în măsură să creeze convingerea prin documentele pe care le-au prezentat, eu nu le-am văzut, că nu a fost cazul, era important să respectăm autonomia de decizie a CSM, care e garantul independenței magistraturii. Nu de de ici de colo, cum ar crede cineva. Ei sunt magistrați la nivelul cel mai înalt și care veghează ca lucrurile să funcționeze bine în sistem. Dacă ei nu au dat aviz, înseamnă că au văzut lucruri care nu i-au convins.
Dacă vă amintiți că în alte împrejurări, când au cerut aviz alți colegi, le-au acordat. Înseamnă că trebuie să lucrăm dosarele în așa manieră în care nu doar nouă să ne creeze convingerea, procuror și ofițer poliției judiciară, ci să-i convingem pe alții, pentru că specificul justiției e, din fericire, că nu procurorul judecă. El creează un dosar, conturează probațiunea, apoi o susține în față instanței. Nu putem merge în fața instanței cu lucruri care să nu fie foarte bine documentate și vedeți ce rău dă în alte cauze pentru care tot detractorii ne critică, că nu au fost bine documentate și Ministerul Public a luat achitare. Despre achitări putem discuta separat, pentru că sunt cauze diferite.
E valabil și acum și a fost valabil și anterior. Cei care lucrează în dosare să le documenteze bine cu probațiune, cu tot ce trebuie, și atunci vor convinge CSM și instanța de judecată de justețea solicitărilor pe care le fac, pentru că există un control judiciar. Nu pot spune că procurorul dă hotărâri definitive, el face propuneri, el prezintă dosarele, trebuie să convingă judecătorii, după judecători există altă instanță de control judiciar. Aceste lucruri nu sunt așa de simple cum le prezintă cineva la show-urile de televiziune pentru a face un deserviciu justiției din această ţară și pentru a slăbi încrederea în sistemul judiciar.
Răspunsul procurorului general la show-urile TV care atacă justiția
Cosmin Prelipceanu: Show-uri TV, presiune politică. O simțim cu toții. Cum simt magistrații presiunea?
Augustin Lazăr: Atmosfera și reacția magistraților ați putut să o vedeți în situațiile mai critice, când organizațiile de magistrați, asociații profesionale nu doar că au exprimat un punct de vedere public, dar uneori au ieșit cu puncte de vedere pe scările instanțelor, pentru a-l face mai vizibil. Sunt evoluții care nu au precedent în România. Acești oameni care sunt produsul Institutului Național al Magistraturii, oameni inteligenți, cu formare profesională la cel mai înalt nivel, foarte competitivi la nivel european, magistrații români sunt foarte bine văzuți în Europa. Mi-aș dori și în administrația publică românească să fie un astfel de institut performant, care să asigure în această manieră și preventiv să nu se mai comită infracțiuni în administrație.
Magistrații sunt foarte responsabili de ceea ce fac, au conștiința faptului că se sacrifică lucrând de dimineață până seară în munți de dosare pe masa lor și sunt foarte deranjați și îngrijorați de faptul că vine cineva la un show TV, creează un val emoțional spunând câte abateri, câte abuzuri sunt în justiție și din cauza acestor presupuse abuzuri, ia să facem o așa-zisă reformă judiciară și să le mai tăiem magistraților din atribuții, și să-i punem sub controlul nostru, pentru că noi știm să le dăm ordine pe care ei nu le au. Mi se pare că e depășită vremea. Suntem în mileniul III și în UE. Magistrații știu să-și apere poziția lor de putere, independența, în cadrul statului de drept.
Lazăr: „Unii colegi au ajuns la stare de oboseală, ar trebui să se retragă” de la DNA
Cosmin Prelipceanu: Laura Codruța Kovesi pleacă de la DNA. Anca Jurma se retrage. Lumea se întreabă dacă mai funcționează DNA. Care e atmosfera?
Augustin Lazăr: E o problemă, sigur, nu putem nega faptul că activitatea DNA se desfășoară acum în niște condiții mai puțin prietenoase decât anterior, într-un context în care activitatea Ministerului Public în ansamblu este asaltată de multe probleme din exterior, sunt prezentate și vulnerabilități ale noastre, cum sunt acele înregistrări, s-au înregistrat unii pe alții, urmează a se verifica în ce condiții și cum. Dar aceste vulnerabilități sunt exploatate public în niște show-uri, emisiuni, în care sunt prezentate ca fiind general valabile pentru Ministerul Public, ceea ce e un neadevăr fundamental. Aceste lucruri sunt prezentate ca argumente pentru punerea sub control a instituțiilor judiciare. Eu doresc să vă asigur că trece DNA acum printr-un proces pozitiv de reorganizare, unii procurori care s-au dovedit a fi mai vulnerabili au părăsit DNA, din diverse considerente, unii au obosit, survine o uzură, nu e ușor să stai în linia întâi 5-10 ani, unde ai de-a face cu niște cauze foarte sensibile și presa e cu ochii pe ele și ai o apărare mai agresivă, e foarte dificil să lucrezi în astfel de cazuri.
Cosmin Prelipceanu: Procurori vulnerabili în ce sens?
Augustin Lazăr: De exemplu, unii colegi care au ajuns la stare de oboseală și ar trebui să se retragă de acolo. Ce credeți că i-a determinat să înregistreze pe cutare sau cutare decât dorința de a se apăra oarecum în cazul în care ar surveni ceva, soluția lui, spre exemplu, n-ar fi împărtășită și să arate că el a făcut tot posibilul să instrumenteze acel dosar și să afle un adevăr pe care le l-a văzut acolo. Dar cineva care este magistrat al Ministerului Public ar trebui să aibă încredere în ceilalți care administrează dosarul. Trebuie să-i convingi și pe ceilalți că așa cum am administrat eu probațiunea e în regulă și că adevărul pe care l-am stabilit acolo e cel din cauză. Iată că unii colegi nu acceptă o astfel de situație.
Cosmin Prelipceanu: Au nevoie de o poliță de asigurare?
Augustin Lazăr: Iată în ce situație, pentru că noi vedem acum, lucrurile sunt constatate. Ei cred, dar eu nu cred că asemenea lucru e o poliță de asigurare, dar e un fel de reacţiona din partea cuiva care nu e în apele lui. Un magistrat trebuie să fie echilibrat, încrezător în ceea ce face, în colegi, în misiunea Ministerului Public de a apăra ordinea de drept și în situația de garant al respectării drepturilor fundamentale. Noi nu putem trece peste drepturile fundamentale, pentru a face un dosar cu încălcarea acestor drepturi.
„În perioada următoare e posibil ca și alte persoane să părăsească DNA, dar nu doar DNA”
Cosmin Prelipceanu: Spuneți că unii procuroru s-au retras. Mulți?
Augustin Lazăr: Unii procurori s-au retras. S-a anunțat public de fiecare dată când un procuror de la DNA a plecat, a simțit că e momentul să se retragă. Dacă vă amintiți, eu am propus să existe niște mandate pentru procurorii structurilor specializate. Nu doar pentru DNA, poate și pentru DIICOT. Exerciți un mandat 3-5 ani, mai exerciți unul și pe urmă îți mai reorientezi activitatea. Nu e recomandabil pentru cineva să lucreze doar într-un loc, care e foarte expus, care poate genera o stare de oboseală, de confuzie, care nu e favorabilă nici pentru el, nici pentru instituție. În perioada următoare o să vedeți, după ce, probabil ați remarcat, unii procurori au fost revocați din DNA pentru anumite conduite care par a nu fi în regulă, iar în perioada următoare e posibil ca și alte persoane să părăsească DNA, dar nu doar DNA.
Într-o manieră similară se produc lucrurile și la o altă structură specializată a Ministerului Public, la DIICOT. Adică, unele persoane care au obosit, din diverse considerente, revin la unitățile, asta nu înseamnă că îi dăm afară, revin la unitățile de Parchet de unde au plecat, în timp ce alții, care s-au dovedit a fi vulnerabili pot fi revocați și chiar se recomandă. Am discutat cu colegii noștri, cei care au vulnerabilități să facă demersurile necesare pentru a părăsi DNA. DNA și DIICOT nu au nevoie de sute de procurori, au nevoie de un număr mai redus, dar mai sigur, oameni care din când în când să fie schimbați, să mai vadă și alte activități, să nu rămână blocați, pentru nu se recomandă nici în alte profesii să te specializezi până știi totul despre nimic. După ce te-ai specializat într-o direcție, să ajungi să lucrezi și în alte probleme. În cariera mea, am lucrat de la infracțiuni de protecția muncii, până la infracțiuni contra vieții, infracțiuni de toate genurile și nu m-a deranjat.
Procurorul general: „Mediul e mai neprietenos” la DNA, dar se lucrează la marile dosare
Cosmin Prelipceanu: O reașezare la DNA, o reașezare la DIICOT. Pe vremea aceasta DNA funcționează, se fac dosare?
Augustin Lazăr: Mediul este ceva mai neprietenos, mai dificil, dar colegii care au marile dosare în lucru continuă să le lucreze într-o manieră independentă. Probabil că nu mai comunică atât de mult, au fost și critici la adresa DNA, anumite persoane care au fost chemate, fotografiate intrând și ieșind la DNA și s-a apreciat că telejustiția nu este bună, nu este bine pentru ideea de justiție să se facă prea multă agitație în timpul procesului penal. În final, unele persoane sunt audiate ca martor, altele inculpate și trimise în judecată dar noi ne-am propus să mai reducem până la soluționarea cauzei să reducem din prea marea vizibilitate care nu face bine instituției.
Reacția lui Augustin Lazăr la acuzațiile în care este implicat și Klaus Iohannis: „Să vedeți manipulare”
Cosmin Prelipceanu: Sunt două informații care îi fac pe contestatarii dvs. să vă acuze de multe rele, prima că Iohannis vă susține în funcție, a doua este că au fost clasate două dintre dosarele deschise pe numele președintelui în perioada în care ați condus Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba, acuzația este că pe mâna dvs. cele două dosare au fost clasate.
Augustin Lazăr: Lucrurile sunt foarte clare. Există un interes major, ce bine dă asta că eu am fost procuror general la Alba Iulia, să exploateze această informație și să vină cu o explicație ridicolă, că președintele nu dă curs cererii (de revocare, n.red.) că eu sunt de la Alba Iulia și mai probabil că am instrumentat anumite cauze acolo. Raționamentul vi se pare de de persoane inteligente? Eu zic că nu.
A cerut presa lista denunțurilor pe care diverse persoane le-au făcut, dar cel mai degrabă este un mic grup de denunțători care periodic depune denunțuri la o mulțime de instituții judiciare. Și am văzut că pe rolul Parchetului Alba Iulia au fost și 16 astfel de denunțuri, fie că erau în trecere, fie că s-au dat soluții, pentru că au venit și astfel de denunțuri, am constatat că nu sunt de competența Parchetului Curții de Apel Alba Iulia. Spre exemplu, nu era un avocat sau un notar care să fie denunțat și atunci nu era de competența noastră, l-am trimis la parchetul respectiv. Am văzut că erau 16 cauze mai ales după ce s-a dus și Inspecția Judiciară (IJ) și le-a verificat. Să vedeți manipulare. În loc să citească toate concluziiile rezultatului verificării IJ, cei interesați au citit doar un pasaj mic din care rezultă că procurorul general și-a îndeplinit atribuția de serviciu că a semnat o adresă de comunicare a unei soluții date de procuror a altcuiva, nici președintelui sau altcuiva din familie.
Noi avem un formular, scrie acolo că în termen de 20 de zile, dacă aveți vreo nemulțumire, cum să acționați pe cale dacă nu va convine, persoana respectivă nemulțumită trimite mai întâi procurorului general, apoi, se poate adresa instanței de judecată. Printre cele 16 dosare Inspecția Judiciară nu a găsit nici măcar un dosar măcar în care procurorul general să fi dat soluție pe fondul dosarului sau măcar să fi rezolvat plângerea contra soluției acelei cauze. A găsit faptul că am semnat o adresă de comunicare către de persoană respectivă. Persoanele care au făcut acest comentariu au dorit să pluseze, că persoană respectivă nu ar fi primit acea comunicare pe care am semnat-o și am trimis-o. Am verificat și am constatat că a primit comunicarea și nu a făcut nicio plângere. Eu nu pot să îmi dau seama de mai multe. Adică cel care a depus denunțul n-a înțeles să facă nicio plângere mai departe, putea să facă plângere, dar așa a apreciat el. De la acea adresă care este în obligația de serviciu a procurorului general să semneze, s-a ajuns la ideea că procurul general ar fi rezolvat acel dosar. Neadevărat!
Nu numai atât. Procurorul general le-a rezolvat și pe celelalte 16, au venit alții și au plusat că procurorul general a rezolvat toate cele 47 de denunțuri din toată țara, ceea ce este un neadevăr și mai mare.
Verificându-se de către Inspecția Judiciară condițiile în care cele 16 denunțuri au fost instrumentate, s-a constatat că ele au fost instrumentate în condițiile legii. Să se facă controlul judiciar și, mai presus, procurorul nu dă soluții definitive, asta iar au uitat să spună cei de la show-uri, fiindcă procurorul dă o soluție, ea e verificată pe control judiciar până la judecătorul de cameră preliminară.
Ce mai contează că eu l-am cunoscut pe președintele Iohannis sau domnia sa m-a cunoscut pe mine în ziua în care, după ce s-a consumat toată procedura de numire, m-a chemat la Cotroceni să vadă cine este Lazăr Augustin. Și mi-a spus: astăzi voi semna decretul de numire fiindcă am văzut dosarul, că aveți în față o carieră, se pare că știți despre ce este vorba în Ministerul Public și a semnat decretul. La ora 12:00 am văzut că decretul a fost semnat. Ce mai contează lucrul acesta?
Cineva a lăsat să se înțeleagă că se cunoaște cu cutare și i-a pus acolo nu știu ce ordonanță. Apropo! Și eu aș vrea să știu cum a ajung acea ordonanță a altui coleg la Ministerul Justiției? Că mie mi s-a reproșat că eu am emis acea ordonanță. Am bănuit la vremea potrivită că doar printr-o eroare de grefă ar fi putut ajunge, pe mine nu m-a ajutat cu nimic, ba i-a ajutat pe alții... Cum e posibil să spună ministrul Justiției al țării mele la ora 18.00: procurorul general trebuie revocat pentru că a emis o ordonanță prin care i-a clasat președintelui o afacere judiciară și apoi să stea senin și să zică: este mai grav. Dacă așa se poartă adevărul în viață publică, această conduită trebuie schimbată. Eu mă aștept de la tânăra generație de magistrați să își facă datoria așa cum trebuie, să arate că justiția e justiție în continuare în țara noastră și să rămână în viață publică oamenii care pot promova adevărul.
Explicația pentru ordonanța procurorului Cristian Aurel Lazăr
Cosmin Prelipceanu: Tărășenia de care ați vorbit este cea cu procurorul Cristian Aurel Lazăr, care a recunoscut că el a clasat dosarele, care este explicația dvs. pentru apariția ordonanței respective în dosarul dvs.?
Augustin Lazăr: Din câte am înțeles eu, acel dosar a fost soluționat de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică de la Parchetul General când eu eram la Alba Iulia. Și aici s-a dat soluție cu referire la persoanele care ar fi fost de competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte, după care acea rezoluție a fost trimisă la Alba Iulia pentru a se face verificări pentru funcționarii primăriei, ea a fost repartizată la un procuror care se ocupă de funcționarii primăriilor. La început de an se face o împărțire a sarcinilor de serviciu: procurorul cutare va primi dosare care se referă la notari, la avocați, la funcționarii primăriilor, pentru că sunt specializați; alți procurori se ocupă de conflicte de interese, iar pe parcursul anului, când îi vine șefului Parchetului o lucrare, cum a fost aceasta care a venit de la Parchetul General, ea se repartizează procurorului care are ca atribuții verificarea modului în care funcționarii de la Primărie și-au îndeplinit misiunea. Asta este toată activitatea, cu precizarea că prin aceasta se asigură o anumită imparțialitate, pentru a-i feri pe procurori că s-ar fi repartizat lucrarea în mod subiectiv.
Procurorul general: „Reforma legislativă trebuie să întrunească încrederea oamenilor, nu dorințele unora”
Cosmin Prelipceanu: Puterea politică nu vă vrea, unele televiziuni nu vă vor nici ele, în primăvară vă expiră mandatul. Ce planuri aveți?
Augustin Lazăr: Eu sunt magistrat al Ministerului Public și de câte ori țara a avut nevoie de mine eu am fost prezent. Când țara nu mai are nevoie de mine, voi vedea ce decizie voi lua.
Cosmin Prelipceanu: Când veți ști că țara mai are sau nu nevoie de dumneavoastră?
Augustin Lazăr: Se va afla public, nu e complicată treaba asta. Pe de altă parte, am o anumită experiență în ceea ce fac nu aș dori să se înțeleagă că dacă cineva vine cu un șirag de calomnii procurorul general se sperie. Nu, eu o să îmi fac datoria așa cum prevde în Constituție: Ministerul Public trebuie să apere ordinea de drept, să reprezinte drepturile cetățenilor. Noi dacă am jurat asta nu putem să ne speriem, nu putem nici toată ziua să ieșim cu polemici cu politicienii, că au și eu un cond deontologic și va veni vremea când și politicienii vor fi întrebați de codul deontologic, am această convingere, așa am fost formați, acestea nu le-am descoperit eu. Au fost generațiile anterioare care au lăsat de la unii la alții, nu aș vrea să rezulte că focul sacru s-a stins pe parcursul mandatului meu. Nici următoarea generație nu-l va stinge. E nevoie de justiție pentru toată lumea, avem nevoie de încredere în justiție, de aceea și legile, când se dorește a se face o reforma legislativă, acea reformă trebuie să întrunească încrederea oamenilor, nu dorințele unora care au interese personale. Nimeni nu ar trebui să fie mai presus decât legea.
Toți politicienii care vorbit la televizor au fost de acord când s-a semnat strategia de luptă anticorupție, nu a fost nimeni să spună că nu e de acord, au semnat Hotărârea de Guv, au văzut că scria în anexe că: se va întări forța investigativă a procurorului încheindu-se protocoale de cooperare cu instituții care prelucrează informația, operatorii de informație nu trebuie să lucreze pentru ei, trebuie să separe ordinea de drept, operator de inteeligență, cine e operator de inteligență trebuie să ne trimite nouă informația prin proceduri de lucru care se numesc protocoale.
„Faptul că un procuror folosește informații de la un serviciu de informații nu înseamnă că este o încălcare a Constituției”
Să vă spun câteva date despre activitatea Ministerului Public anul trec și despre faptul că există percepția că lupta anticorupție este mai blândă, că s-a moleșit, la infracțiunea de dare de mită am înregistrat în 2018 față de 2017 un plus de 34,2 la sută inculpați trimiși în judecată. Se înțelege procurorul cu apărarea, dacă e o faptă mai măruntă se fac acorduri de recunoaștere a vinovăției, un fel de proiect de soluție. La cumpărare de influență avem un plus de 26 la sută inculpați, la trafic de influență un plus de 8,7 la sută creștere, o creștere per total a Ministerului Public, nu doar DNA, datele sunt în analiză dar vă pot spune că nu a fost creștere la DNA, dar acolo este vorba și de făptuitori de rang înalt, este puțin mai complicat, multă vreme își pune problema de ce trebuie să coopereze procuorii de la DNA cu serviciile de informație, pentru că se știe momentul critic când se primește informația.
Serviciile de informații de ce sunt acolo, dacă află o informație valoroasă pentru Ministerul Public să spună, instituțiile statului român trebuie să conlucreze loial, este o regulă, faptul că un procuror folosește informații de la un serviciu de informații nu înseamnă că este o încălcare a Constituției, conform legii de organizare judiciară trebuie să le prezinte procurorului în formă brută pentru a stabili ce trebuie făcut pentru a prinde pe cineva în flagrant.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
