Europa vulnerabilă. O companie din cinci, ţinta hackerilor

Europa nu este suficient de pregătită pentru a face faţă ameninţărilor cibernetice. Este concluzia la care au ajuns specialiştii IT reuniţi la Bucureşti pentru a discuta strategiile de viitor din domeniu. Una dintre cele mai mari vulnerabilităţi este lipsa de educaţie a utilizatorilor de internet şi teama acestora de a anunţa că au fost victimele hackerilor. Aceeaşi practică o au şi companiile. Multe dintre ele evită să spună că au pierdut date importante în urma unui atac cibernetic. Anul trecut, una din cinci companii mici şi mijlocii din Uniunea Europeană a fost ţinta hackerilor.

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Statele Uniunii Europene raportează, anual, sub 1% din incidentele de securitate cibernetică. Specialiştii spun că negarea problemei slăbeşte puterea de reacţie în faţa unor astfel de ameninţări. În ultimii doi ani au fost sparte 169 de milioane de conturi bancare şi de căsuţe de e-mail. Aproape trei sferturi dintre infracţiuni au avut loc în Europa.

Alexander Seger, şeful programului Cybercrime al Consiliului Europei: „Trilioane de incidente de securitate au loc în sectorul privat şi în alte zone de pe glob, dar o foarte mică parte dintre acestea sunt raportate autorităţilor ca fiind infracţiuni. Din acea mică parte raportată autorităţilor, o foarte mică parte sunt şi investigate, trimise în judecată şi atribuite”.

Una dintre principalele vulnerabilităţi în lupta cu infracţiunile pe internet este lipsa unei legislaţii clare cu ajutorul căreia statele să poată coopera. Primul act care să reglementeze acest domeniu a fost aprobat de Parlametul European abia în august 2016. Ţările membre au la dispoziţie 21 de luni pentru a implementa decizia în legislaţia naţională.

Victor Negrescu, europarlamentar: „Până în 2019 ne aşteptăm la pierderi anuale de 2,1 trilioane de dolari din cauza infracţiunilor comise pe internet. Asta se întâmplă şi din cauza oamenilor, aşa cum v-a spus şi colegul meu, care nu anunţă că sunt atacaţi.”

În România funcţionează o unitate a Consiliului Europei care se ocupă cu lupta împotriva infracţiunilor cibernetice. Specialiştii care lucrează la Bucureşti oferă consultanţă pentru toate ţările din lume. IT-iştii români au ajuns până în Africa de Sud, unde au pus pe picioare o agenţie care se ocupă cu gestionarea incidentelor de securitate cibernetică. În acelaşi timp, un român se află pe locul trei pe lista FBI a celor mai căutaţi infractori din mediul online.