Dosarul Hexi Pharma. De ce nu pot face plângere pacienții infectați în spital

Romulus Varga, procuror-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme, a declarat, marţi, că prejudiciul calculat în dosarul Hexi Pharma este de 102 milioane de lei, reprezentând contravaloarea achiziţiilor de produse biocide neconforme de la Hexi Pharma de către unităţi sanitare din România. Varga a explicat că persoanele fizice nu se pot constitui părţi civile deoarece este imposibil de stabilit o legătură de cauzalitate între o anumită infecţie a unui anumit pacient şi un anumit produs neconform al Hexi Pharma folosit la un spital.

"Prejudiciul calculat în acest caz (Hexi Pharma, n.r.) este de 102 milioane de lei, care reprezintă contravaloarea achiziţiilor de produse biocide neconforme de la Hexi Pharma de către unităţi sanitare din România. Multe spitale s-au constituit părţi civile, unele dintre ele şi-au retras constituirea de parte civilă ca urmare a recuperării sumelor de la Hexi Pharma. S-au retras, după declanşarea cercetărilor, în bună măsură, produsele neconforme de la spitale, ca urmare şi-au primit banii înapoi, unii şi-au retras constituirea de parte civilă. Au fost probleme logistice care ţin de gestionarea unei cantităţi mari de informaţii, inclusiv fizic, în număr de file, în număr de volume. Am avut un ajutor din partea unor ofiţeri de clasă de la IGPR. Cred că am reuşit să-l soluţionăm (dosarul Hexi Pharma, n.r.) într-un termen rezonabil având în vedere cantitatea mare de date”, a spus Romulus Varga, potrivit News.ro.

Procurorul a mai precizat că, prin rechizitoriu, cheltuielile judiciare stabilite în dosar au fost de aproximativ 245.000 de lei. El a mai spus că valoarea de 102 milioane de lei a prejudiciului stabilit ar putea fi cea finală, deoarece multe spitale şi-au recuperat banii.

"Cred că ne apropiem de întinderea prejudiciului calculat, cu atât mai mult cu cât deja, în bună măsură, constituirile de parte civilă au fost retrase, şi-au recuperat banii multe spitale”, a spus Varga.

Întrebat de ce persoanele fizice, pacienţii, nu se pot constitui părţi civile în acest caz, procurorul a arătat că e o sarcină imposibilă să stabileşti legătura între o anumită infecţie a unui anumit pacient şi un anumit produs al Hexi Pharma.

"Pentru a stabili legătură de cauzalitate între o anumită infecţie a unui anumit pacient şi un anumit produs neconform al Hexi Pharma folosit într-un anumit timp la un spital e o sarcină, cred, imposibilă, având în vedere că răspândirea infecţiilor nosocomiale nu ţine doar de produsele Hexi Pharma, nu ţine doar de dezinfectanţi. Sunt foarte mulţi factori care au relevanţă în materia asta şi e greu să desprinzi un anumit flacon de produs şi să-l legi de o anumită infecţie a unui anumit pacient de la o anumită dată”, a precizat Varga.

Procurorul-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a explicat şi de ce testele de eficienţă au fost făcute atât la Institutul Cantacuzino, cât şi la un laborator din străinătate.

"Până la specialiştii din străinătate am făcut constatări cu specialiştii noştri şi am stabilit că concentraţiile de substanţă activă din reţeta lor nu sunt cele din etichetele produselor şi din documentaţia aferentă produselor, sunt mai mici, asta pe partea de concentraţie de substanţă activă. Ulterior am mers la Institutul Cantacuzino şi am cerut nişte teste de eficienţă pentru a verifica dacă produsele au eficienţa bactericidă, fungicidă, sporicidă, virucidă, pe care pretind că o au. Am putut să facem asemenea teste doar pe anumiţi microbi pentru că oferta Institutului Cantacuzino acoperă doar anumiţi microbi. Singurul laborator din România care putea să facă testări şi pe standardele microbactericid şi sporicid era Unilab, dar dintr-un motiiv ce ţine de o oarecare legătură, care e de notorietate, între Hexi Pharma şi Unilab, am evitat acest lucru, ca urmare am ales un laborator din străinătate", a spus Romulus Varga.

Întrebat cum a ajuns la concluzia că Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, s-a sinucis, anchetatorul a răspuns că acest lucru a rezultat din ordonanţa de clasare şi din comportamentul lui Condrea de dinainte de accidentul rutier în care şi-a pierdut viaţa.

"Sunt foarte multe elemente ce ţin de comportamentul lui, de comunicările pe care le-a avut, de comportamentul în trafic înainte de evenimentul respectiv, de situaţia specială în care se afla, de stres major cauzat de iminenţa probabilă a unei măsuri preventive într-o cauză penală. Concubina lui a contestat ordonanţa de clasare, s-a respins plângerea ca neîntemeiată, în acest moment, din câte ştiu, cauza e la judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii împotriva rezoluţiei procurorului”, a mai arătat Romulus Varga.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au trimis în judecată, luni, la Tribunalul Bucureşti, dosarul Hexi Pharma, în care firma lui Dan Condrea este acuzată de 340 de infracţiuni de înşelăciune, de uz de fals şi de participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

În dosar sunt judecaţi şi Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma, precum şi Mihail Leva, directorul de producţie al companiei, ambii pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.