Doi directori ai Hexi Pharma scapă de condamnări după ce faptele s-au prescris. Patronul s-a sinucis când a început urmărirea penală

Curtea de Apel Bucureşti a dispus vineri încetarea procesului penal împotriva celor doi directori de la compania Hexi Pharma, Flori Dinu şi Mihai Leva, condamnaţi în primă instanţă la câte 3 ani de închisoare, după ce judecătorii au constatat că faptele de care sunt acuzaţi s-au prescris.

Flori Dinu, directorul general al companiei Hexi Pharma, primise în ianuarie 2019, la Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond), o condamnare de 3 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor; iar Mihai Leva, şef de producţie al firmei, fusese condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. De asemenea, compania a fost obligată la plata unei amenzi penale de 2,6 milioane lei.

Aceste pedepse au fost anulate vineri de Curtea de Apel Bucureşti, pe motiv că faptele s-au prescris. Magistraţii au aplicat, ca şi în alte dosare importante din ultima vreme, deciziile Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor.

Cei doi directori au primit interdicţia de a ocupa funcţia de manager într-o societate comercială, precum şi exercitarea oricărei activităţi într-o societate având ca obiect producerea şi comercializarea de biocide, pe o perioadă de 5 ani.

Reamintim că patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, s-a sinucis în mai 2016, când a aflat că procurorii au deschis o anchetă penală în legătură cu dezinfectanţii diluaţi livraţi de companie către sute de spitale, potrivit Agerpres.

Pronunţarea sentinţei definitive în dosarul Hexi Pharma ar fi trebuit dată de Curtea de Apel Bucureşti în urmă cu doi ani, însă judecătorii au repus cauza pe rol în noiembrie 2020. Procesul a fost apoi tergiversat în aşteptarea unei expertize, care nu a adus nimic nou în dosar.

La Tribunal, Hexi Pharma a fost obligată să plătească un prejudiciu de aproximativ 125 milioane lei, reprezentând contravaloarea produselor biocide neconforme achiziţionate de sute de spitale din ţară.

Curtea de Apel Bucureşti a modificat însă valoarea acestor despăgubiri, unele sume fiind micşorate, altele fiind înlăturate cu totul.

Pentru recuperarea prejudiciului, instanţa a menţinut sechestrul pe bunurile companiei, printre care un teren intravilan de 2.072 mp în valoare orientativă de 1.636.880 euro şi o construcţie p+1E/structură metalică.

În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii", referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.

Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.

Parchetul mai arăta că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România, la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Activitatea a fost coordonată în această perioadă de Flori Dinu, care a asigurat plasarea pe piaţă a acestor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Totodată, din probele administrate a reieşit faptul că, în perioada 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

De asemenea, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), dintre care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Editor : Liviu Cojan