Ofiţerul de securitate Marian Pârvulescu, cel care l-a anchetat direct pe Gheorghe Ursu, urma să afle miercuri dacă va fi cercetat pentru moartea disidentului. Gheorghe Ursu a fost cercetat de Securitate în anii 80, după ce a trimis scrisori către Europa Liberă şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. A murit după numeroase bătăi, iar martorii susţin că unul dintre bătăuşi era Marin Pârvulescu.
Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz. Este vorba despre Udor Stănică, şeful Miliţiei din Capitală de la acea vreme, Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Fiecare a primit 20 de ani de închisoare.
Tudor Stănică nu a stat nici măcar o zi după gratii, din motive medicale, iar fostul său subaltern a scăpat după zece ani. Marin Cliţă a ieşit din închisoare după nouă ani, pentru bună purtare.
Gheorghe Ursu a murit într-o cameră de spital a unei temniţe ceauşiste. A fost internat prea târziu, după ce trei zile a fost lăsat să zacă în celulă, în chinuri de neînchipuit. Fusese adus în pătură, pentru că nu se mai putea ţine pe picioare din cauza bătăilor primite în timpul anchetei.
Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei, este cel care a depus o plângere pe numele lui Marian Pârvulescu. „Dânsul ştie foarte bine ce i-a făcut, l-a torturat în toată perioada în care a fost închis. L-a ameninţat în stare de libertate, l-a ameninţat că-l omoară, că-l aruncă pe fereastră, avem documente, avem mărturii”, declara Andrei Ursu la începutul acestei luni.
Marin Pârvulescu spune că a fost anchetatorul lui Gheorghe Ursu doar când acesta era liber şi neagă toate acuzaţiile aduse. „Nu cunosc cine a dispus arestarea lui şi unde a fost închis. Ulterior, am aflat că a fost închis la organele de miliţie”, a afirmat fostul ofiţer.
El mizează pe faptul că Securitatea nu mai poate fi incriminată odată ce dosarul Ursu a ajuns la miliţie. „Poveşti s-au scris şi se vor scrie în continuare. Securitatea mai avea vreo implicare în cazul Gheorghe Ursu după ce a fost preluat de miliţie? Nu, domne, nu, nu!. Deci, eu îl omoram înainte de a ajunge la instanţă?!”, a spus Pârvulescu.
Există însă numeroase voci care susţin exact contrariul: Miliţia nu funcţiona fără Securitate. „Cei de la Securitate, în momentul în care îl transferă pe Gheorghe Ursu la Direcţia de Cercetări Penale a Miliţiei, practic, din punct de vedere scriptic, transferă responsabilitatea. Toată lumea ştia, însă, că în vremea aceea, legătura dintre Miliţie şi Securitate era indisolubilă”, a explicat Dan Voinea, fost procuror militar.