Scrisoarea lui Dăncilă către șeful Comisiei Europene. Variantele în română şi în engleză au diferențe de ton
Premierul Viorica Dăncilă preia acuzaţiile de la vârful PSD privind interesul „nepotrivit” al liderilor europeni pentru judecarea proceselor de corupţie din România. Şeful guvernului român cere explicaţii de la cel mai înalt nivel al uniunii europene, de ce Comisia era interesată de mersul cazurilor de corupţie în urmă cu 6 ani. Dăncilă i-a transmis o scrisoare în acest sens președintelui CE, Jean-Claude Juncker. Numai că scrisoarea îşi schimbă tonalitatea, în funcţie de limba în care este exprimată, remarcă jurnalistul Liviu Avram. Astfel, dacă în limba română exprimarea pare să fie aproape agresivă, nu acelaşi lucru se întâmplă în varianta în limba engleză, unde Liviu Avram observă un ton mult mai calm şi împăciuitor.
ACTUALIZARE 20.55. La solicitarea Digi24, Comisia Europeană confirmă primirea scrisorii trimise de premier şi precizează că va da un răspuns în timp util.
În completare, se aminteşte că documentul la care face referire Viorica Dăncilă face parte din schimburile tehnice obişnuite în cadrul de lucru al Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Un răspuns din partea Comisiei Europene a venit şi acum cinci ani, la solicitarea fostului europarlementar Adrian Severin - recent eliberat după o condamnare pentru corupţie. Şef al Comisiei Europene în 2012, Jose Manuel Barroso a explicat că specialiştii de la Bruxelles aleg dosarele de corupţie pe care le monitorizează în funcţie de infracţiuni şi nu de numele inculpaţilor.
Textul scrisorii adresate de premierul României președintelui CE:
"În calitate de prim-ministru al Guvernului României, am responsabilitatea să apelez la toate pârghiile legale și morale pentru protejarea și promovarea României ca stat democratic în care funcționează separația puterilor în stat, independența justiției și în care sunt garantate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului.
Domnia legii și apărarea statului de drept sunt pilonii fundamentali ai consolidării oricărei societăți democratice, așa cum este cea a țării mele. Este convingerea mea, a Guvernului României și a tuturor celor care împărtășesc valorile democratice.
Din aceste considerente și având în vedere convingerile noastre comune, mă adresez dumneavoastră, domnule președinte, în legătură cu un subiect care preocupă și îngrijorează opinia publică din România. Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiției de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conține 21 de cerințe adresate de instituția europeană Guvernului României referitoare la Mecanismul de Cooperare și Verificare. Între aceste cerințe se regăsesc și solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale și anumite persoane cercetate penal pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție și de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Șerban Alexandru Brădișteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu.
Având în vedere relația de parteneriat construită de România cu Uniunea Europeană, relație bazată pe transparență și încredere, vă adresez, domnule președinte, rugămintea de a clarifica aspectele de fapt și de drept cu privire la documentul în cauză. Este esențial pentru colaborarea noastră instituțională și pentru consolidarea funcționării justiției în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat.
Îmi exprim convingerea că în scurt timp, prin implicarea dumneavoastră directă, vom avea posibilitatea să înțelegem rațiunile, motivele și criteriile care au stat la baza întocmirii de către reprezentanții Comisiei Europene a acestei liste nominale, modalitatea în care informațiile solicitate și obținute de către instituția europeană au contribuit la analizarea și, mai ales, la evaluarea progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.
Sunt ferm convinsă că răspunsul dumneavoastră va include detalii relevante și utile, care să ne permită, în continuare, obținerea de rezultate semnificative în cadrul MCV, întemeiate pe valorile respectării democrației, statului de drept, drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului, într-o societate caracterizată prin lipsa oricărei discriminări, justiție, dreptate, adevăr și egalitate în drepturi.
Am încredere deplină în menținerea unui dialog efectiv, echilibrat și eficient cu dumneavoastră, în urma căruia statul de drept și justiția din România să fie mai puternice și mai bine consolidate, în spiritul principiilor și valorilor europene care ne unesc.
Din considerentele menționate mai sus și având în vedere progresele făcute de România în domeniul justiției, subliniez, din nou, domnule președinte, că se impune ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, pentru a îndepărta orice urmă de îndoială și pentru a nu afecta credibilitatea relației noastre de parteneriat."
Liviu Avram, la Jurnalul de Seară: Ultima frază e foarte importantă. În română are un ton agresiv amenințător.
Jurnalistul Liviu Avram a remarcat faptul că varianta în română a scrisorii e ceva mai agresivă decât cea în limba engleză. Noi am remarcat formulări precum "acest subiect îngrijorează opinia publică din România" şi că astfel de solicitări din partea Comisiei Europene ar reprezenta ingerinţe în funcţionarea justiţiei.
„Ultima frază e foarte importantă. În română are un ton agresiv amenințător. Evocă posibilitatea de deteriorare a relaţiilor dintre România și CE dacă nu se ridica MCV. Ton imperativ - cere ridicarea MCV. În engleză e mult mai domol tonul și doar evocă faptul că România merită să scape de MCV, cazu în care se vor deschide oportunităţi de colaborare. E un ton diminuat.
Probabil și-a pierdut curajul în timpul traducerii, i-a convenit ca în română să fie mai vitează. (,,,) Mă tem de răspunsul lui Juncker, el e mai glumeţ, s-ar putea să trimită un răspuns extrem de ironic”, a comentat Liviu Avram.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
