Decizie finală în Senat privind proiectul USR prin care se cerea desfiinţarea Secţiei speciale pentru magistraţi
Data actualizării: Data publicării:
Senatul a respins luni, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege iniţiat de USR de modificare a legilor Justiţiei prin care se propune desfiinţarea Secţiei speciale de investigare a magistraţilor.
Iniţial, Camera Deputaţilor a adoptat tacit această propunere legislativă pe 27 februarie.
Plenul Senatul şi-a însuşit luni, cu 77 de voturi "pentru", 30 "împotrivă" şi două abţineri, raportul de respingere propus de Comisia juridică. Senatorul Vlad Alexandrescu a explicat, în plen, că, prin această propunerea legislativă, "USR îşi manifestă fără echivoc opţiunea pentru apărarea independenţei Justiţiei şi statului de drept".
"Propunerea noastră transpune în cadrul legislativ al organizării Justiţiei în mod complet şi coerent recomandările Comisiei de la Veneţia: clarificarea independenţei şi stabilităţii procurorilor, corectarea prevederilor privind durata perioadei de formare a magistraţilor, consolidarea procedurilor de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt în sensul asigurării unui rol mai important al CSM şi al preşedintelui României şi al contrabalansării disproporţionate a ministrului Justiţiei, desfiinţarea Secţiei de investigarea infracţiunilor din Justiţie, care şi-a dovedit deja rolul nociv ca instrument de intimidare şi hărţuire a magistraţilor indezirabili pentru regimul PSD-ALDE", a afirmat Alexandrescu, de la tribuna Senatului.
Senatorul PNL Daniel Fenechiu a spus că propunerea legislativă putea "să fie perfectibilă" şi a anunţat votul liberalilor împotriva raportul propus de Comisia juridică. Liderul grupului PSD din Senat, Şerban Nicolae, a opinat însă că propunerea legislativă a parlamentarilor USR este făcută "pompieristic", "propagandistic" şi "ar duce la blocaj".
"Iniţiatorii au vrut probabil să ascundă adevărul. Această secţie a funcţionat (...) în cadrul DNA, exact pe aceleaşi principii. Instrumentul de presiune asupra judecătorilor, în special, şi a procurorilor - dacă îndrăzneau să aplice legea (...) erau puşi sub anchetă. Dacă aţi fi corecţi, dacă aţi fi oneşti, aţi spune adevărul până la capăt. (...) E adevărat! Socialistul Timmermans, colegul meu de partid, al socialiştilor europeni, absolvent al Facultăţii de Literatură Franceză, este probabil un specialist în organizare judiciară şi ştie cum ar trebui să fie instrumentate cauzele care îi privesc pe magistraţi. Propunerea legislativă nu poate fi votată sub nicio formă. Ea ar duce la blocaj şi probabil şi asta şi-au dorit şi iniţiatorii: să arate că nu poate funcţiona sistemul judiciar în România decât în forma comandată", a afirmat Şerban Nicolae.
La rândul său, social-democratul Claudiu Manda a susţinut că este "foarte important" să funcţioneze Secţia specială de investigare a magistraţilor.
"Cred că trebuie încurajaţi cei acolo (din secţia specială - n.r.) să îşi facă treaba conform legii şi (...) poate n-ar fi lipsit de interes ca să propunem o modificare a legii ca şi procurorul general al României, procurorul-şef al DNA, procurorul-şef DIICOT, procurorul acestei secţii speciale să fie numit cum este numit procurorul la nivel european printr-un vot în Parlament, un vot în CSM şi, dacă nu sunt de acord, (...) şi unii şi alţii să negocieze. Iar atunci o să fie credibili cei care vin să ne spună nouă cum este în Europa şi cum ar trebui să facem în România", a spus Manda.