Tribunalul General al UE, din cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a apreciat miercuri că Comisia Europeană a procedat greşit când a restrâns accesul public la unele detalii şi clauze ale contractelor de achiziţie pentru vaccinurile anti-COVID.
Instanţa din Luxemburg a evidenţiat mai multe nereguli, inclusiv refuzul parţial de a face publice declaraţiile privind conflictele de interese ale membrilor executivului european care au negociat achiziţiile de la companiile farmaceutice.
„Comisia nu a acordat publicului un acces suficient de larg la contractele de achiziţie a vaccinurilor împotriva COVID-19”, a comunicat CJUE, care fusese sesizat de mai mulţi europarlamentari şi de persoane fizice, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Reclamanţii au solicitat Comisiei în 2021 acces la toate documentele care ar fi permis înţelegerea termenilor şi condiţiilor de achiziţie şi „asigurarea protecţiei interesului public”, reaminteşte documentul instanţei.
Solicitările aveau la bază o reglementare europeană din 2001 privind accesul public la documentele principalelor instituţii ale UE - Parlamentul, Consiliul şi Comisia. Aceasta din urmă a acceptat doar un „acces parţial” la informaţiile respective, publicând pe internet versiuni cenzurate.
Judecătorii europeni au emis miercuri două hotărâri în care dau în parte dreptate reclamanţilor, anulând deciziile Comisiei care „conţin nereguli”.
CE a negociat în numele statelor UE
Achiziţiile respective datează din 2020 şi 2021. În timpul pandemiei de COVID, Comisia Europeană a negociat cu companiile farmaceutice în numele celor 27 de state membre ale Uniunii.
Instanța reaminteşte că, la scurt timp după ce pandemia s-a extins în Europa în primăvara lui 2020, „au fost deblocate circa 2,7 miliarde de euro pentru efectuarea unei comenzi ferme pentru mai mult de un miliard de doze de vaccin”.
Cele mai multe doze au fost cumpărate sau rezervate de la asocierea americano-germană Pfizer/BioNTech, însă autoritatea europeană de reglementare a omologat şi vaccinurile produse de Moderna, AstraZeneca, Janssen, Novavax şi Valneva.
În paralel cu recursurile în justiţia europeană privind lipsa de transparenţă, parchetul european a deschis la rândul său o anchetă în octombrie 2022, tot pentru respectivele achiziţii controversate.
Înainte de aceasta, în 2021, ziarul New York Times dezvăluise un schimb de mesaje scrise între preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi directorul general al Pfizer, Albert Bourla.
Serviciile Comisiei au refuzat cererea unui jurnalist de a afla conţinutul mesajelor, iar ombudsmanul european a criticat această atitudine în vara lui 2022.
Editor : B.P.
