Curtea de justiție a UE, sesizată de o instanță din România pe tema secției speciale pentru magistrați

Data actualizării: 07.02.2019 19:04 Data publicării: 07.02.2019 19:03

statuie justitie_shutterstock_282701687 — FOTO: Shutterstock

Curtea de Apel Pitești a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe tema secției speciale pentru investigarea magistraților. Sesizarea a fost făcută la solicitarea Forumului Judecătorilor din România.

Nu este prima solicitare de acest fel făcută de această asociație a magistraților.

La sfârșitul lunii ianuarie, Tribunalul Olt a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a afla dacă cerinţele MCV sunt sau nu obligatorii pentru statul român.

Încheierea pronunțată de Curtea de Apel Pitești:

„Respinge cererea de suspendare a executării Hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 910/19.19.2018 şi nr. 911/19.09.2018, formulată de reclamantele Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, ca nefondată, iar pe cea formulată de reclamantul Pârlog Bogdan Ciprian, ca lipsită de interes. Admite, în parte, cererea asociaţiilor reclamante de sesizare a CCR. Dispune sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 ind. 1 art. 88 ind. 9 din Legea 304/2004, în raport de dispoziţiile art. 1 al. 3 şi al. 5, art. 16, art. 131 al. 1, art. 133, art. 11 şi art. 148 al. 2 şi al. 4 din Constituţia României. Respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a CCR pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a OUG 90/2018.

Admite cererea asociaţiilor reclamante privind sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare (în procedură accelerată). În temeiul articolului 267 TFUE sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare (în procedură accelerată), cu privire la următoarele întrebări: 1. Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituţie a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene? 2. Conţinutul, caracterul si întinderea temporala a Mecanismului de cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu prevederilor Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeană, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerinţele formulate in rapoartele întocmite in cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român? 3. Articolul 2 corelat şi cu art. 4 al. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că în cadrul obligaţiei Statului Membru de a respecta principiile statului de drept se înscrie şi necesitatea ca România să respecte cerinţele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr.2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006? 4. Art.2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special necesitatea respectării valorilor statului de drept, se opun unei legislaţii prin care este înfiinţată şi organizată Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin posibilitatea exercitării, în mod indirect, a unor presiuni asupra magistraţilor? 5. Principiul independenţei judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE şi de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră, hotărârea din 27 februarie 2018, Associaçao Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la modalitatea de numire/revocare din funcţie a procurorilor care fac parte din această Secţie, modalitatea de exercitare a activităţii în cadrul ei, modul în care este stabilită competenţa în corelaţie cu numărul redus de posturi al acestei Secţii?

Suspendă judecarea cauzei, în temeiul art. 412 alin. 1 pct. 7 Cod de procedură civilă. Cu drept de recurs, ce se va putea exercita astfel: în 48 de ore de la pronunţare, pentru respingerea solicitării de sesizare a CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG 98/2018; în termen de 5 zile de la comunicare, pentru respingerea cererii de suspendare a executării actelor contestate; pe toată perioada suspendării cauzei, în ceea ce priveşte această măsură; odată cu fondul, pentru celelalte dispoziţii. Recursul se va depune la Curtea de Apel Piteşti”.